Atacurile cibernetice și dezinformarea, cele mai mari amenințări pentru companii. Inteligența artificială și deepfake-urile amplifică riscurile

Atacurile cibernetice, dezinformarea și conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale devin principalele riscuri care pot declanșa crize în mediul de afaceri. Un studiu european arată că organizațiile sunt nevoite să își adapteze strategiile de răspuns într-un context în care amenințările digitale evoluează tot mai rapid.

Atacurile cibernetice rămân principalul risc pentru companii, iar dezinformarea câștigă teren

Cel mai recent sondaj realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE), rețea care reunește experți în managementul situațiilor de criză din 20 de țări europene, inclusiv România, arată că atacurile cibernetice reprezintă în continuare cea mai mare amenințare digitală pentru companii.

Aproape 70% dintre respondenți au indicat atacurile informatice drept riscul cu cel mai mare potențial de a genera crize, în timp ce peste 40% au menționat dezinformarea printre amenințările care și-au amplificat semnificativ relevanța în ultimele 12 luni.

În același timp, inteligența artificială, deepfake-urile, atacurile hibride și pierderea rapidă a încrederii publicului sunt considerate provocări majore pentru perioada următoare.

Inteligența artificială și deepfake-urile schimbă modul în care companiile gestionează situațiile de criză

Potrivit specialiștilor, viteza cu care circulă informațiile în mediul online și dificultatea de a diferenția conținutul real de cel fals pot transforma rapid un incident într-o criză de amploare.

Reprezentanta CCNE în România, Ana Maria Gardiner, a explicat că amenințările digitale nu mai reprezintă doar probleme tehnice, ci pot deveni foarte repede crize complexe.

„Amenințările digitale nu mai sunt doar probleme tehnice sau incidente izolate. Ele pot deveni foarte repede crize complexe pentru companii, mai ales atunci când sunt combinate cu dezinformare, atacuri coordonate sau conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Un deepfake, o înregistrare audio falsificată sau o tentativă de fraudă digitală pot crea presiune imediată asupra unei organizații. De aceea, companiile au nevoie nu doar de protecție tehnică, ci și de proceduri clare, monitorizare, scenarii de răspuns și echipe pregătite să acționeze rapid”, declară Ana Maria Gardiner, expert în comunicare de criză și reprezentantul CCNE în România.

Conform CCNE, în unele state europene deepfake-urile sunt deja folosite în tentative de șantaj îndreptate împotriva companiilor și organizațiilor. Experții estimează că aceste metode de manipulare, generate sau amplificate de inteligența artificială, vor avea un impact tot mai mare asupra gestionării crizelor în următorii ani.

Rețelele sociale accelerează propagarea crizelor și obligă companiile să reacționeze mai rapid

Sondajul arată că Facebook, Instagram și X sunt platformele sociale indicate cel mai frecvent de experți drept surse ale crizelor generate în ultimele 12 luni.

Acest lucru evidențiază faptul că amenințările digitale nu se limitează la infrastructura IT, ci includ și răspândirea rapidă a informațiilor false, a acuzațiilor sau a campaniilor coordonate care ajung imediat în atenția publicului.

Potrivit studiului, viteza de reacție a devenit un element esențial în strategiile de continuitate a activității. Sub influența inteligenței artificiale, a contextului geopolitic și a ritmului impus de rețelele sociale, companiile sunt nevoite să trateze amenințările digitale ca parte a unor scenarii complexe care implică operațiunile, comunicarea și relația cu toate categoriile de parteneri și public.

Incertitudinea economică și riscurile digitale se suprapun tot mai des

Experții consultați de CCNE au indicat incertitudinea economică drept riscul care a înregistrat cea mai mare creștere pentru companii în ultimele 12 luni. Aceasta este urmată de instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea.

Datele provin din sondajul anual „Pulse Check 2026”, prezentat recent la Lisabona în cadrul reuniunii liderilor Crisis Communications Network Europe. Cercetarea a fost realizată în lunile martie și aprilie și reunește opiniile a peste 70 de strategi și experți în managementul riscului și al situațiilor de criză din 19 țări europene, inclusiv România. Studiul oferă o imagine asupra principalelor tendințe și riscuri care pot influența activitatea companiilor în a doua jumătate a anului 2026.