Creșterea salariului minim, riscantă economic fără productivitate. CONAF: Economia nu funcționează exclusiv pe considerente sociale

CONAF avertizează că majorarea salariului minim, deși necesară social, poate afecta economia dacă nu este corelată cu productivitatea. Organizația susține că România a avut creșteri accelerate ale salariului minim, însă ritmul depășește productivitatea, generând presiuni asupra inflației, competitivității și investițiilor. CONAF cere politici predictibile, analize de impact și corelarea salariilor cu productivitatea și investițiile în economie pe termen lung durabilă.

CONAF avertizează că majorarea salariului minim fără legătură cu productivitatea poate afecta economia și firmele

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția că majorarea salariului minim reprezintă o necesitate socială legitimă, însă nu poate deveni un substitut pentru politicile economice care stimulează productivitatea, investițiile și competitivitatea.

Organizația avertizează că orice creștere a salariului minim care nu este corelată cu productivitatea muncii riscă să se transforme într-o măsură artificială, cu efecte negative asupra economiei, mediului de afaceri și chiar asupra angajaților pe care încearcă să îi protejeze.

Potrivit organizației, România traversează un moment critic în care discuția despre salariul minim ar trebui mutată din zona emoțională în cea a analizei economice și a fundamentării pe date concrete. Reprezentanții CONAF susțin că dezbaterea publică despre venituri și nivelul de trai nu poate ignora realitatea economică, capacitatea firmelor de a susține costurile salariale și ritmul în care crește productivitatea.

România a avut una dintre cele mai rapide creșteri ale salariului minim din regiune

În ultimii ani, salariul minim brut din România a crescut accelerat. Dacă în ianuarie 2023 nivelul acestuia era de 3.000 de lei, în iulie 2026 a ajuns la 4.325 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de peste 44% într-un interval de aproximativ trei ani și jumătate.

CONAF arată însă că această evoluție vine într-un context economic complicat. Organizații internaționale precum OECD au avertizat deja că ritmul majorărilor salariale începe să depășească ritmul de creștere al productivității economice. În aceste condiții, apar presiuni suplimentare asupra competitivității economiei, asupra investițiilor și asupra inflației.

Organizația admite că majorarea puterii de cumpărare este necesară. În ultimii ani, inflația a afectat puternic veniturile populației, iar costurile pentru energie, alimente, transport și servicii au crescut constant. Din acest motiv, nevoia unei creșteri a salariului minim este considerată legitimă din punct de vedere social.

Reprezentanții CONAF susțin însă că economia nu poate funcționa exclusiv pe criterii sociale. În situațiile în care salariile cresc mai rapid decât productivitatea, diferența se transferă în economie prin inflație, prin costuri suplimentare pentru companii, prin investiții amânate și prin reducerea competitivității. În anumite sectoare, efectele se pot traduce inclusiv prin diminuarea capacității de angajare.

IMM-urile resimt direct presiunea creșterii costurilor cu munca

CONAF afirmă că impactul majorării salariului minim este resimțit puternic mai ales de întreprinderile mici și mijlocii. Pentru antreprenori, creșterea salariului minim nu înseamnă doar o diferență în salariul net al angajaților, ci și majorarea întregului cost al muncii.

Organizația explică faptul că odată cu salariile cresc contribuțiile, apare presiune asupra întregii grile salariale și cresc costurile operaționale și obligațiile contractuale. Efectele sunt resimțite imediat în domenii precum retail, HoReCa, agricultură, textile, servicii locale, pază, curățenie sau producție cu valoare adăugată redusă.

Aceste presiuni apar într-un context deja dificil pentru mediul de afaceri. CONAF amintește că în 2025 au fost radiate peste 74.000 de firme la nivel național, iar tendința a continuat și în 2026. Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că doar în decembrie 2025 aproape 16.000 de companii au dispărut din economie prin radiere, dizolvare sau suspendarea activității.

Organizația consideră că aceste cifre indică un dezechilibru important în economie. Atunci când pentru fiecare 100 de firme nou înființate ies din piață aproximativ 137 de companii, discuția despre costul muncii nu mai poate fi separată de starea generală a mediului antreprenorial.

CONAF spune că deciziile economice sunt luate fără suficiente analize de impact

Un alt semnal de alarmă tras de organizație vizează modul în care sunt luate deciziile economice majore în România. Reprezentanții CONAF susțin că multe măsuri cu impact important asupra economiei sunt adoptate în lipsa unor analize complete și actualizate.

Potrivit organizației, datele statistice ajung adesea cu întârzieri semnificative, ceea ce face dificilă evaluarea în timp real a efectelor asupra ocupării forței de muncă, inflației, investițiilor sau competitivității.

CONAF avertizează că în lipsa unor analize sectoriale solide există riscul ca deciziile economice să fie luate pe baza percepțiilor și a presiunilor politice de moment, nu pe baza evidențelor economice.

În acest context, organizația consideră că România are nevoie de o schimbare de paradigmă și că economia ar trebui să redevină centrul dezbaterii publice. Reprezentanții antreprenorilor spun că prea multe decizii economice au fost transformate în teme politice și prea puține au fost fundamentate pe date, productivitate și analize de impact.

Nivelul redus al finanțării limitează investițiile și dezvoltarea companiilor

CONAF atrage atenția și asupra unei alte vulnerabilități structurale a economiei românești: nivelul redus al intermedierii financiare.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României citate de organizație, gradul total de îndatorare al sectorului real reprezintă aproximativ 40,7% din PIB, comparativ cu media europeană de 115,3%. În cazul companiilor nefinanciare, nivelul este de doar 27,8% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene ajunge la 71,5%.

CONAF susține că aceste date arată o economie insuficient finanțată și un acces limitat la capital pentru investiții, modernizare și dezvoltare. În opinia organizației, această realitate este direct legată de dezbaterea privind salariul minim.

Reprezentanții antreprenorilor afirmă că salariile sustenabile nu apar exclusiv prin decizii administrative, ci sunt rezultatul investițiilor, al accesului la finanțare, al tehnologiei, al inovării și al creșterii productivității.

Organizația avertizează că într-o economie în care firmele investesc puțin pentru că se finanțează greu, productivitatea crește lent. În aceste condiții, majorările accelerate ale costului muncii riscă să fie absorbite prin scumpiri, reducerea investițiilor și încetinirea creării de locuri de muncă.

Cristina Chiriac afirmă că salariile nu pot crește sustenabil fără productivitate

„România vorbește tot mai des despre venituri europene, dar o face într-o economie care nu a reușit încă să producă, în același ritm, productivitate, investiții, acces la capital și competitivitate comparabile cu ale statelor pe care le invocă drept reper.

Salariul minim trebuie să crească. Munca prost plătită nu poate rămâne, la nesfârșit, o formă acceptată de vulnerabilitate socială. Dar creșterea salariilor nu poate fi desprinsă de capacitatea firmelor de a o finanța și de forța economiei de a o valida.

Problema României nu este dorința de a majora veniturile. Problema este tentația de a trata salariul minim ca pe o soluție administrativă la o slăbiciune economică structurală.

O economie nu devine mai bogată prin hotărâre de guvern. Devine mai bogată atunci când produce mai multă valoare, când investițiile cresc, când capitalul devine accesibil, când munca este taxată rezonabil, iar statul ia decizii pe baza datelor, nu a presiunii politice.

Majorarea salariului minim nu trebuie înghețată. Dar nici nu poate deveni mecanismul prin care costul unei politici sociale este transferat aproape integral către mediul privat, în special către IMM-uri, care ajung să suporte nu doar creșterea salarială, ci și povara fiscală asociată ei.

Întrebarea reală nu este dacă România are nevoie de salarii mai mari. Are. Întrebarea este de ce continuă să discute despre salarii ca și cum ele ar putea crește durabil în absența productivității care trebuie să le susțină.

Salariile sunt prezente în discursul public. Ceea ce lipsește este legătura lor onestă cu productivitatea”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

CONAF cere o formulă predictibilă și transparentă pentru stabilirea salariului minim

Organizația susține că România are nevoie de politici economice care să asigure atât creșterea nivelului de trai, cât și sustenabilitatea mediului de afaceri.

CONAF solicită:

• stabilirea salariului minim printr-o formulă transparentă, predictibilă și fundamentată economic;
• corelarea obligatorie a creșterilor salariale cu evoluția productivității;
• realizarea unei analize de impact sectoriale înaintea fiecărei majorări;
• reducerea taxării muncii slab remunerate;
• constituirea unei comisii independente pentru salariul minim, care să includă reprezentanți ai BNR, INS, Consiliului Fiscal, patronatelor, sindicatelor și ai mediului academic;
• publicarea unui calendar multianual care să permită companiilor să își planifice investițiile și costurile salariale.

„România are nevoie de salarii sustenabile. Salariile sustenabile se construiesc prin investiții, productivitate, educație, inovare și competitivitate. O măsură socială devine o soluție economică doar atunci când este susținută de o economie capabilă să o finanțeze.

În absența acestui echilibru, riscăm să cerem tot mai mult de la companii exact în momentul în care avem nevoie ca ele să investească, să inoveze și să creeze valoare.

CONAF susține creșterea salariilor și îmbunătățirea nivelului de trai al românilor. Dar această misiune trebuie să fie un efort comun al economiei și al statului, nu o obligație transferată unilateral către mediul antreprenorial.

Statul nu poate cere companiilor să finanțeze singure o politică socială, în timp ce accesul la capital rămâne limitat, taxarea muncii ridicată, iar productivitatea insuficient susținută prin investiții. O economie sănătoasă distribuie prosperitatea pe care o creează; nu încearcă să o decreteze înainte de a o produce”, mai transmite Confederația în finalul mesajului de vineri, 29 mai 2026.