Debitul Nistrului scade cu 15%. Chișinăul pregătește măsuri pentru alimentarea cu apă

Debitul Nistrului va fi redus în următoarele două săptămâni, după ce autoritățile ucrainene au decis diminuarea deversărilor din lacul de acumulare Novodnestrovsk. Situația a fost analizată de reprezentanții Republicii Moldova și ai Ucrainei, care urmăresc impactul asupra alimentării cu apă. Autoritățile de la Chișinău pregătesc măsuri tehnice pentru protejarea stațiilor de captare și avertizează că lipsa precipitațiilor poate agrava situația hidrologică.

Debitul Nistrului va fi monitorizat permanent pentru protejarea alimentării cu apă

Debitul Nistrului intră într-o nouă etapă de monitorizare, după reducerea volumului de apă evacuat din lacul de acumulare Novodnestrovsk, aflat pe teritoriul Ucrainei. Începând de astăzi, deversările au fost diminuate la 85 metri cubi pe secundă, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât nivelul anterior, iar autoritățile din Republica Moldova urmăresc efectele asupra infrastructurii de alimentare cu apă.

Evoluția situației a fost analizată în cadrul unei ședințe extraordinare a Comisiei Nistrene, desfășurată cu participarea reprezentanților Republicii Moldova și ai Ucrainei. Discuțiile au vizat situația hidrologică actuală și măsurile necesare în contextul reducerii aportului de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk.

Ministerul Mediului din Republica Moldova a anunțat că, în următoarele două săptămâni, nivelul și debitul râului vor fi supravegheate permanent împreună cu operatorii de apă și canalizare. Scopul este menținerea în condiții normale a funcționării stațiilor de captare și prevenirea eventualelor probleme în alimentarea populației.

O atenție specială este acordată prizei de apă care deservește municipiul Chișinău. Fiind o infrastructură fixă, aceasta nu poate fi adaptată automat în cazul scăderii nivelului râului, motiv pentru care autoritățile pregătesc lucrări tehnice și soluții care să permită funcționarea în siguranță a instalației chiar dacă nivelul Nistrului va continua să scadă.

Autoritățile iau în calcul restricții dacă situația hidrologică se deteriorează

Ministerul Mediului precizează că evoluția situației va fi analizată permanent, iar măsurile vor fi adaptate în funcție de nivelul apei și de condițiile meteorologice din perioada următoare.

În acest context, posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități rămâne deschisă, dacă debitul râului va continua să se reducă.

„În cazul agravării situației hidrologice, Comisia Nistreană va fi convocată de urgență”, a anunțat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Potrivit Ministerului Mediului, obiectivul principal rămâne protejarea rezervelor de apă și garantarea alimentării populației cu apă potabilă, în condițiile în care seceta și lipsa precipitațiilor exercită o presiune tot mai mare asupra resurselor disponibile, scrie omniapres.md.

România se confruntă cu o secetă hidrologică fără precedent

În paralel cu situația din Republica Moldova, România traversează una dintre cele mai severe perioade de secetă hidrologică din ultimele decenii. Temperaturile ridicate și deficitul prelungit de precipitații au redus drastic debitele râurilor, iar în unele zone cursurile de apă au secat complet.

Datele Administrației Naționale „Apele Române” indică o degradare accentuată a situației în vestul țării. În județul Bihor, aproximativ un sfert dintre râurile mici au ajuns la debit zero. La stația hidrometrică Oradea, Crișul Repede înregistrează doar 2,78 metri cubi pe secundă, echivalentul a aproximativ 10% din media normală pentru această perioadă. În același timp, Crișul Negru a coborât la cel mai redus debit din ultimii 68 de ani.

Situația este și mai gravă pe râurile Ier și Teuz, unde apa a dispărut complet în anumite sectoare, iar la stația hidrometrică Ianca albia este uscată. Totodată, Valea Roșia și râul Bistra au coborât sub minimele absolute consemnate în anii 1969, respectiv 1961.

În estul și sudul țării, efectele secetei sunt resimțite direct de populație. În bazinul Argeș-Vedea, râurile Glavacioc și Sabar au ajuns la debit zero în dreptul stațiilor Crovu și Poenari. În județele Vaslui, Botoșani, Iași și Vrancea, numeroase cursuri de apă transportă doar volume foarte mici, iar scăderea pânzei freatice a dus la secarea fântânilor din sute de localități. În aceste zone, autoritățile au introdus restricții de consum și asigură alimentarea cu apă prin cisterne.

Dunărea se apropie de minime istorice, iar navigația și irigațiile sunt afectate

Seceta afectează și Dunărea, unde nivelul apei a coborât până la valori care pun în dificultate transportul fluvial, agricultura și producția de energie.

La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul fluviului oscilează între aproximativ 1.400 și 1.600 metri cubi pe secundă, de aproape trei ori sub media multianuală și foarte aproape de minimul istoric înregistrat în anul 1985.

Retragerea apei a scos la suprafață întinse bancuri de nisip în zona brațului Borcea și în apropiere de Corabia. Din această cauză, numeroase ambarcațiuni nu mai pot naviga în condiții normale, iar feribotul de la Bechet și-a suspendat periodic activitatea. În plus, sistemele de irigații din județe precum Dolj, Călărași și Brăila funcționează cu restricții din cauza nivelului foarte redus al Dunării.

Specialiștii avertizează că astfel de episoade de secetă hidrologică devin din ce în ce mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice și exercită o presiune tot mai mare asupra rezervelor strategice de apă din România și din regiune.