Poluarea care putea lăsa Chișinăul fără apă. Ce s-a întâmplat pe Nistru și de ce experții avertizează că pericolul nu a trecut

Poluarea masivă cu produse petroliere care a afectat râul Nistru la începutul lunii martie a scos la iveală vulnerabilitățile Republicii Moldova în gestionarea resurselor de apă. Specialiștii avertizează că efectele asupra ecosistemului vor continua să se resimtă, în timp ce autoritățile încearcă să prevină apariția unor noi situații de criză și riscuri similare.

Poluarea cu produse petroliere a pus la încercare securitatea apei din Republica Moldova. Ce verdict au specialiștii?

Nistrul, principala sursă de apă pentru o mare parte a Republicii Moldova, s-a aflat la începutul lunii martie în centrul unei situații de urgență ecologică. Un val de poluare cu produse petroliere a determinat mobilizarea autorităților și a ridicat semne de întrebare cu privire la siguranța resurselor de apă ale țării.

Specialiștii avertizează că, deși intervențiile au reușit să limiteze extinderea contaminării, impactul asupra mediului nu poate fi eliminat imediat și va continua să fie resimțit în perioada următoare.

Conform informațiilor prezentate de autoritățile de la Chișinău, incidentul a fost legat de atacurile lansate de Rusia asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, din Ucraina. Ecologiștii spun că primele efecte au fost observate deja la nivelul ecosistemului acvatic, unde populațiile de pești și alte organisme au fost expuse unor condiții periculoase.

Expertul de mediu Vladimir Garaba a explicat pentru Radio Moldova că produsele petroliere reprezintă un factor major de risc pentru viața din apă, inclusiv atunci când ajung în cantități relativ reduse.

„Uneori, un litru – doi litri de ulei poate afecta câteva sute de metri pătrați. Dar, în cazul dat, este vorba de mii de litri, ceea ce, într-adevăr, merită o atenție foarte serioasă din partea autorităților. Toată lumea animală și vegetală de pe râul Nistru suferă, fiindcă petrolul nu este o substanță care o acceptă.

Petrolul acesta, substanța petrolieră, este toxică pentru toate vietățile, fie plante, fie animale. În dependență din concentrația din apă, sigur că este și efectul la această peliculă.

Foarte mult reduce schimbul de oxigen a apei cu aerul, și concentrația de oxigen se micșorează treptat, iar unele animale mai sensibile, dar și plantele, se sufocă.

Orice mărire a concentrației de produse petroliere o afectează”, a spus expertul de mediu, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Specialiștii cer măsuri suplimentare pentru situațiile de criză

Evenimentele din această primăvară au readus în atenție problema capacității Republicii Moldova de a face față unor eventuale întreruperi ale alimentării cu apă.

Reprezentanții organizațiilor de mediu consideră că episodul de poluare a demonstrat cât de importantă este tratarea resurselor de apă ca element strategic al securității naționale.

Directoarea executivă a Asociației „Eco-Contact”, Iordanca-Rodica Iordanov, susține că experiența din martie a evidențiat numeroase vulnerabilități care trebuie remediate.

„Lecția învățată știți care este? Că noi, de fapt, în caz dacă se sistează apa centralizat, noi nu facem față cu apă alternativă. La Chișinău avem peste 230 de sonde înregistrate, câte din ele sunt funcționale? Nici 30?

Câte din ele sunt în administrare publică sau în administrare privată? Noi nu ducem evidență. Faptul că autoritățile Ministerului și structurile subordonate au făcut față la criza respectivă, asta deja este vădit.

Dar noi trebuie să înțelegem că de azi încolo trebuie să avem foarte multe reguli stabilite și trebuie să avem claritate cum lucrăm mai departe, fiindcă noi mai avem o rută transfrontalieră”, a menționat directoarea executivă a Asociației „Eco-Contact”.

Potrivit specialiștilor, este necesară dezvoltarea unor planuri clare de intervenție și actualizarea permanentă a infrastructurii care ar putea fi utilizată în situații de urgență.

De asemenea, cooperarea cu autoritățile din statele vecine este considerată esențială pentru gestionarea riscurilor asociate bazinului hidrografic al Nistrului.

Războiul și seceta mențin presiunea asupra celui mai important râu al țării

Ministerul Mediului apreciază că reacția rapidă a instituțiilor implicate a împiedicat extinderea poluării spre centrul Republicii Moldova și a redus pericolul apariției unor probleme majore în alimentarea cu apă a populației.

Totuși, autoritățile admit că amenințările nu au dispărut și că războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri pentru resursele acvatice ale țării.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că experiența acumulată în urma acestui incident va contribui la îmbunătățirea capacității de reacție în cazul unor situații similare.

„Ceea ce este important este ca noi să fim mult mai bine pregătiți, astfel încât să putem interveni cu o viteză mult mai mare. Autoritățile au demonstrat o consolidare fără precedent și totuși această poluare, în mare parte, a fost aplanată în nordul Republicii Moldova și nu s-a admis ca ea să vină în centrul R. Moldova.

În cazul în care s-ar fi acționat chiar și cu o zi mai târziu decât s-a făcut, exista riscul ca în municipiul Chișinău să fie stopată apa. Specialiștii noștri sunt deja bine instruiți cum să acționeze mult mai rapid în astfel de caz de poluare.

Eu mă voi asigura că noi vom avea și depozite regionale, atât în nordul Republicii Moldova, pentru că fluxurile vin de acolo, în centrul R. Moldova, chiar și în sud, astfel încât în mai puțin de o oră jumătate, noi să putem fi în orice punct al R. Moldova, în orice caz de accident.

Nu vorbim doar de o consecință a războiului, lucrul acesta poate să se întâmple în orice moment, din alte motive”, a explicat ministrul Hajder.

Pe lângă efectele poluării, specialiștii atrag atenția asupra unei alte probleme care afectează Nistrul: deficitul de apă cauzat de seceta hidrologică. Pentru al treilea an la rând, viitura de primăvară nu s-a produs, fenomen care contribuie la deteriorarea echilibrului natural al râului și afectează biodiversitatea.

Ecologistul Ilia Trombițchi consideră că situația necesită o coordonare mai strânsă între Republica Moldova și Ucraina pentru administrarea resurselor de apă din bazinul comun.

„Evident că trebuie să fie discutat managementul bazinului împreună cu ucraineni, pentru a lua măsurile pentru majorarea volumului apei în bazin. Noi depindem de situația din Ucraina, deoarece acum numai 20% de precipitații în bazin sunt în partea noastră și 80% în Carpați”, a spus ecologistul.

În opinia acestuia, perspectivele climatice pentru următorii ani indică menținerea riscului de secetă, ceea ce ar putea accentua presiunea asupra Nistrului.

Totuși, specialiștii susțin că efectele negative pot fi diminuate prin măsuri precum extinderea suprafețelor împădurite din apropierea râului și utilizarea mai responsabilă a resurselor de apă.

Republica Moldova marchează în fiecare an, în ultima duminică a lunii mai, Ziua Nistrului, eveniment dedicat conștientizării importanței celui mai mare și mai important curs de apă al țării.