Semnal de alarmă în toată Europa. Două fluvii esențiale au ajuns la niveluri fără precedent

Valurile de căldură tot mai intense din Europa produc efecte care depășesc impactul direct asupra populației și agriculturii. Nivelurile scăzute ale apei de pe principalele căi navigabile, precum Rinul și Dunărea, afectează transportul de mărfuri și obligă mai multe ramuri industriale să își reducă activitatea din cauza dificultăților de aprovizionare și a lipsei apei necesare pentru răcire.

Europa descoperă o nouă vulnerabilitate. Marile fluvii nu mai pot susține ritmul economiei

În ultimii ani, continentul european s-a confruntat cu episoade repetate de temperaturi extreme. Cele mai recente luni au adus secete și incendii de vegetație în Spania, Franța, Italia și alte state, iar efectele se resimt acum și asupra infrastructurii fluviale.

Rinul și Dunărea au ajuns, în mai multe sectoare, la niveluri excepțional de scăzute, unele dintre acestea depășind recordurile înregistrate anterior. Reducerea debitelor limitează circulația navelor comerciale, obligând operatorii să transporte încărcături mai mici sau să caute soluții alternative pentru livrarea mărfurilor.

Situația generează dificultăți pentru numeroase sectoare economice, iar industrii precum rafinarea petrolului, petrochimia sau producția de energie resimt deja efectele restricțiilor impuse de nivelul redus al apei.

Transportul fluvial funcționează cu restricții majore

Una dintre cele mai importante consecințe ale scăderii nivelului apei este reducerea capacității de transport a navelor de marfă. În multe cazuri, operatorii sunt nevoiți să împartă încărcăturile între mai multe barje sau să transfere o parte din mărfuri către transportul rutier ori feroviar.

La punctul de măsurare Kaub, de pe Rin, nivelul apei a coborât sub pragul critic de 30 de centimetri. La sfârșitul lunii iulie, indicatorul arăta 27 de centimetri, potrivit ICIS, iar prognozele indicau o nouă scădere. Valoarea reprezintă nivelul de referință măsurat la Kaub și nu adâncimea totală a râului sau a canalului navigabil.

Rinul se întinde pe aproximativ 1.230 de kilometri, din Alpii Elvețieni până la Marea Nordului, traversând sau delimitând Elveția, Liechtenstein, Austria, Germania, Franța și Țările de Jos. Fluviul are un rol esențial pentru transportul comercial, turism și activitatea industrială din aceste state.

Armatorii citați de furnizorul de informații Argus au precizat că, până la 27 iulie, majoritatea navelor de navigație interioară nu mai puteau traversa zona Kaub. Cele care continuau să circule transportau volume mult reduse de marfă, iar costurile de transport au urcat la niveluri record. „În practică, râurile Rinul Superior și Main sunt acum efectiv izolate de centrul comercial Amsterdam-Rotterdam-Anvers (ARA)”, se arată într-un raport publicat de Argus.+++

Industria chimică și producția de energie resimt efectele

Pentru industria chimică și petrochimică, reducerea adâncimii canalelor navigabile limitează transportul unor materii prime importante, precum nafta și gazul petrolier lichefiat, expediate din porturile de la Marea Nordului către unitățile industriale din interiorul continentului.

ICIS a relatat că LyondellBasell a declarat forță majoră pentru aprovizionarea cu butadienă de la fabrica din Wesseling, după ce nivelul redus al apei a afectat livrările de materii prime. Totodată, BASF a avertizat asupra posibilității apariției unor situații de forță majoră sau a unor lipsuri de produse, compania bazându-se pe transportul fluvial.

Temperaturile ridicate ale apei creează probleme și pentru sistemele industriale de răcire, diminuând eficiența acestora și sporind dificultățile operaționale. Centralele nucleare și cele termice sunt printre cele mai expuse acestor condiții.

Sectorul petrolier și cel energetic se confruntă cu suprataxe generate de lipsa apei, dar și cu majorarea costurilor de transport pentru motorină și alte produse petroliere. În același timp, centralele pe cărbune întâmpină dificultăți în aprovizionarea cu combustibil, deoarece barjele pot transporta cantități mult mai mici.

Industria siderurgică și transportul de mărfuri sunt afectate

Problemele se extind și asupra industriei siderurgice. Thyssenkrupp a redus ușor producția furnalelor de la uzina din Duisburg, după ce barjele încărcate cu materii prime au întâmpinat dificultăți în traversarea sectoarelor cu apă puțin adâncă, inclusiv zona Kaub.

Compania și-a suspendat propriile operațiuni cu barje și a închiriat nave cu pescaj redus. Reprezentanții săi au precizat, însă, că livrările către clienți nu sunt puse în pericol.

Rețelele rutiere și feroviare din apropierea acestor zone funcționează deja aproape de limita capacității și nu pot prelua integral volumele transportate anterior pe apă. Din acest motiv, riscul unor perturbări economice suplimentare rămâne ridicat, în condițiile în care nu există indicii că nivelul apei se va îmbunătăți în perioada imediat următoare.

Și Dunărea, fluviu care traversează sau delimitează zece state europene, printre care Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, a înregistrat în luna iulie niveluri istorice minime.

Dunărea atinge niveluri record de scăzute

Din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei precipitațiilor, nivelul Dunării la Budapesta a coborât la 23 de centimetri, depășind cu 10 centimetri recordul stabilit în 2018, potrivit serviciului oficial de monitorizare a apelor din Ungaria. Indicatorul reflectă nivelul apei raportat la un punct fix de referință și nu adâncimea efectivă a fluviului. Autoritățile estimau o continuare a scăderii.

Ministerul ungar al Construcțiilor și Transporturilor a anunțat că majoritatea navelor comerciale și-au întrerupt activitatea pe sectorul maghiar al Dunării, iar cele care mai circulau transportau doar între 10% și 20% din încărcătura obișnuită. Aproximativ 15 nave-hotel au rămas blocate.

Impactul diferă de la un sector al fluviului la altul. Associated Press a relatat că în anumite regiuni transportul de marfă s-a oprit complet, în timp ce în alte zone navele continuă să circule cu încărcături reduse. În Serbia, de exemplu, barjele și petrolierele operează la aproximativ 30%–40% din capacitatea normală.

Producția de energie, limitată în Ungaria și România

Nivelul redus al Dunării a afectat și producția de energie. Operatorul MVM a anunțat că Centrala Nucleară Paks din Ungaria și-a diminuat producția și a oprit unul dintre cele patru reactoare. Presa maghiară a relatat că este prima oprire completă a unui bloc de la această centrală, iar producția totală a ajuns la aproximativ 60% din capacitate.

În România, Nuclearelectrica a oprit marți Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă din cauza nivelului „foarte scăzut, fără precedent” al Dunării. Ministerul Energiei a anunțat că și Unitatea 2 urma să fie deconectată joi dimineață, ceea ce înseamnă că, pentru prima dată, ambele reactoare sunt scoase simultan din funcțiune din cauza debitului redus al fluviului.

Reducerea producției pune presiune asupra aprovizionării regionale cu energie electrică. Ungaria acoperă deficitul prin importuri și producție internă pe bază de gaze naturale, potrivit datelor Mavir citate de agenția MTI. Ministerul Energiei din România a transmis că oprirea ambelor reactoare va crește dependența de importuri și poate influența evoluția prețurilor la energie, potrivit Reuters.

Transportul combustibilului este afectat și în Serbia. Ministrul Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a declarat că țara a primit doar 25% din importurile planificate de combustibil în luna iulie, deoarece nivelul redus al Dunării a limitat transportul cu barje. Ulterior, autoritățile au permis companiilor energetice să utilizeze rezervele operaționale pentru menținerea aprovizionării.

Nivelurile reduse ale apei influențează și agricultura. În Serbia au fost afectate transporturile de cereale și sistemele de irigații, inclusiv în provincia Voivodina. În România, autoritățile au impus restricții la irigații după ce debitul Dunării a ajuns la cel mai redus nivel din 1996, iar transportul fluvial a fost parțial perturbat.

Soluțiile analizate pentru menținerea navigației

Specialiștii atrag atenția că una dintre dificultățile majore întâlnite pe Rin și în anumite sectoare ale Dunării este reprezentată de albiile stâncoase, care nu permit dragarea cu ușurință. Menținerea navigației necesită o combinație de soluții inginerești, tehnologice și logistice.

Autoritățile germane pregătesc proiectul de optimizare a tirajului de încărcare pe Rinul Mijlociu, care prevede adâncirea canalului navigabil cu aproximativ 20 de centimetri în zonele critice dintre Mainz și St. Goar, inclusiv la Kaub. De asemenea, modificarea unor ziduri de protecție și a altor structuri hidrotehnice ar putea direcționa un volum mai mare de apă către canalul navigabil.

Modernizarea ecluzelor existente poate contribui la gestionarea mai eficientă a apei în perioadele de secetă accentuată pe sectoarele reglementate ale râurilor. Industria navală dezvoltă și nave cu pescaj redus, capabile să transporte încărcături importante chiar și atunci când nivelul apei este scăzut. Companii precum HGK Shipping și BASF utilizează sau proiectează astfel de ambarcațiuni. Totodată, folosirea materialelor ușoare, precum oțelul de înaltă rezistență, reduce greutatea proprie a navelor și permite transportarea unor volume mai mari de marfă.

Pe partea de logistică, companiile pot transfera mărfurile urgente către transportul rutier sau feroviar atunci când capacitatea fluvială scade. Construirea unor spații mai mari de depozitare în porturile interioare permite stocarea materiilor prime în perioadele cu debite ridicate, iar utilizarea mai multor nave de dimensiuni reduse poate distribui mai eficient încărcăturile.

Ungaria a declarat joi stare de alertă pentru secetă, după depășirea pragurilor specifice în 66 dintre cele 84 de districte de gospodărire a apelor. Ministrul Mediului, László Gajdos, a precizat: „Aceasta înseamnă că experții Autorității de Gospodărire a Apelor vor lua măsuri de combatere a secetei la cel mai înalt nivel de alertă în 74% din suprafața țării”, potrivit publicației maghiare Telex.