Seceta oprește și Unitatea 2 de la Cernavodă. Nuclearelectrica invocă nivelul fără precedent al Dunării

Seceta severă afectează producția de energie nucleară din România, după ce Nuclearelectrica a decis oprirea controlată a ambelor unități ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Măsura vine pe fondul scăderii istorice a nivelului Dunării.

Cernavodă oprește și al doilea reactor din cauza nivelului critic al Dunării

Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național fie în cursul serii de miercuri, fie joi dimineață, în funcție de evoluția nivelului Dunării. Decizia vine după ce, marți, și Unitatea 1 a fost oprită din același motiv.

Compania precizează că oprirea controlată a Unității 2 este determinată de nivelul extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, provocat de seceta severă, în conformitate cu procedurile aplicabile centralei pentru astfel de situații. Măsura a fost luată în urma celor mai recente prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).

Potrivit Nuclearelectrica, atunci când unii parametri asociați nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele admise de exploatare, specialiștii centralei aplică măsurile operaționale prevăzute de proceduri și de standardele de securitate nucleară pentru a menține marjele de siguranță. Aceste măsuri pot include oprirea unei unități sau chiar a ambelor, dacă situația o impune.

Compania subliniază că astfel de decizii au un caracter preventiv și sunt adoptate pentru protejarea securității nucleare și pentru asigurarea fiabilității instalațiilor.

Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă se află în stare de oprire sigură începând de marți, în urma deciziei luate din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.

Nuclearelectrica precizează că monitorizează permanent evoluția nivelului fluviului și colaborează cu instituțiile competente pentru a stabili momentul în care centrala va putea fi reconectată la Sistemul Energetic Național. Compania subliniază că reluarea funcționării se va face cu respectarea strictă a normelor de securitate nucleară și a procedurilor interne aplicabile în astfel de situații.

Societatea Națională Nuclearelectrica administrează Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, care operează cele două reactoare nucleare, Unitatea 1 și Unitatea 2, fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW. Totodată, compania deține și Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești, producător calificat de combustibil nuclear pentru reactoarele de tip CANDU 6.

Apelul la populație al premierului interimar Ilie Bolojan

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, la Digi24, că oprirea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă, cauzată de scăderea accentuată a debitului Dunării, va afecta Sistemul Energetic Național. El a precizat că România va trebui să compenseze pierderea de producție prin activarea altor surse de energie și prin importuri.

Declarațiile au fost făcute după ce Nuclearelectrica a anunțat, printr-un raport transmis Bursei de Valori București, că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național, fie miercuri seară, fie joi dimineață, în funcție de evoluția nivelului Dunării. Unitatea 1 este deja oprită controlat din 28 iulie, din același motiv.

Bolojan a explicat că debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de valorile obișnuite din această perioadă, care în anii anteriori se situau între 3.900 și 4.500 de metri cubi pe secundă. Din cauza scăderii nivelului apei, pompele care asigură alimentarea cu apă necesară funcționării centralei nu mai pot fi utilizate în condiții de siguranță, ceea ce impune oprirea reactoarelor.

Premierul interimar a precizat că România va pierde, prin oprirea celor două unități, aproximativ 1.300 de megawați din producția de energie, echivalentul a aproape 20% din consumul zilnic din această perioadă. Prima unitate oprită a redus deja producția cu aproximativ 550 de megawați, iar oprirea Unității 2 va mai diminua producția cu încă 600-650 de megawați.

În aceste condiții, Bolojan a spus că autoritățile vor fi nevoite să pornească toate sursele disponibile de producție, inclusiv centrale pe gaze, capacități fotovoltaice, eoliene și sisteme de stocare, dar și să apeleze la importuri de energie. El a arătat că perioada cea mai dificilă este seara, între orele 20.00 și 23.00, când consumul crește, iar producția din surse regenerabile, în special energia solară, scade.

Premierul interimar a precizat că România a importat în ultimele zile aproximativ 1.700 de megawați în intervalele de vârf de consum și a avertizat că necesarul de importuri ar putea crește. Deocamdată, nu există probleme privind aprovizionarea externă, însă situația ar putea deveni mai complicată deoarece seceta afectează și alte state europene, inclusiv Ungaria, unde un grup al centralei nucleare de la Paks a fost redus din cauza condițiilor hidrologice.

Bolojan a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă voluntar consumul de energie în orele de seară, când sistemul este cel mai solicitat. El a precizat că, în restul zilei, România nu întâmpină dificultăți majore, datorită producției importante din surse fotovoltaice și eoliene.

Potrivit premierului interimar, această situație ar putea dura aproximativ una-două săptămâni, până când nivelul Dunării ar putea crește suficient pentru repornirea cel puțin a unuia dintre cele două reactoare de la Cernavodă. Prognozele meteorologice nu indică însă, în perioada imediat următoare, precipitații suficiente în bazinul inferior al Dunării care să ducă la o creștere semnificativă a debitului.

„Ne afectează, iar centrala de la Cernavodă se închide din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Imaginaţi-vă că în această perioadă, în anii trecuţi, aveam debite de 3.900-4.500 de metri cubi pe secundă, iar acum debitele sunt de 1.600 şi sunt în scădere în zilele următoare, deci sunt mai puţin de jumătate din debitul Dunării într-o perioadă normală. Pentru a putea funcţiona centrala de la Cernavodă, are nevoie de cantităţi de apă care sunt absorbite din bazinul care colectează apă din Dunăre, prin nişte pompe, iar dacă nivelul apei scade sub un anumit nivel, deci sub 2 metri, e nevoie să fie oprite acele pompe.

De aceea, luni, seara, când am avut un comandament energetic, am luat act de decizia tehnică a echipei de la Cernavodă de a opri primul grup, asta înseamnă că România a pierdut aproximativ 550 de megavati, deci sub 10% din producţia de energie. Noi consumăm într-o zi aproximativ 7.000 de megavaţi. S-a estimat că încă câteva zile mai putem funcţiona în siguranţă şi cu grupul 2, dar astăzi echipa tehnică a luat această decizie şi practic începând de mâine vom mai pierde în producţie aproximativ 600-650 de megavaţi. Deci, cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 de megavaţi, ceea ce reprezintă aproape 20% din consumul nostru într-o zi în această perioadă.

Ca atare, vom fi puşi în situaţia ca, pe de o parte, să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producţiei – pe gaz, pe fotovoltaic, pe stocare, pe eolian – şi, de asemenea, să recurgem la importuri. Zona de importuri critică este în perioada de seară, între orele 20 şi 23 şi în această perioadă România şi astăzi importă. Ca să vă faceţi o imagine, din aproximativ 7.000 de megavaţi am importat, cred, în aceste zile, cam 1.700 de megavaţi seara. Asta înseamnă că vom fi nevoiţi să importăm o cantitate ceva mai mare.

În momentul de faţă nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme. De ce? Seceta afectează şi celelalte centrale şi cel puţin un grup din Ungaria, de la Paks, a fost şi el deconectat de la aproape 2.000 de megavaţi, au ajuns la 1.200 aproximativ, deci şi acolo există necesitatea de a importa din altă parte. Folosesc acest prilej să fac un apel către cetăţenii României, către mari consumatori industriali, să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur şi simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, aşa cum am spus, de la 8 la 23, atunci când avem un deficit de energie. În rest, nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei, pentru că avem o producţie importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian şi treptat, treptat s-a dezvoltat şi stocarea.

Această perioadă ar putea să dureze o săptămână sau două, pentru că conform prognozelor meteo, nu se întrevede o creştere a precipitaţiilor în bazinul inferior al Dunării, care să crească nivelul Dunării. În mod normal ar trebui să se îmbunătăţească nivelul debitului, să crească, aşa fel încât să se poată reporni cel puţin unul dintre cele două grupuri”, a punctat Bolojan.