Mii de pensionari români riscă să plătească pentru erorile statului. O nouă lege poate schimba regulile

Pensia militară calculată greșit de casele sectoriale ar putea să nu mai genereze obligația de restituire a sumelor încasate în plus atunci când eroarea aparține exclusiv instituției. Un proiect legislativ înregistrat la Senat propune extinderea protecției deja existente în sistemul public și pentru pensionarii militari. Inițiativa vizează debitele create fără culpa beneficiarului, însă trebuie să parcurgă procedura parlamentară înainte de a produce efecte.

Pensia militară calculată greșit de instituție nu ar mai genera obligația de restituire

Pensia militară stabilită eronat de casa sectorială ar putea beneficia de un nou regim juridic dacă proiectul legislativ B411/2026 va fi adoptat de Parlament. Inițiativa urmărește ca pensionarii militari care au încasat sume necuvenite exclusiv din cauza unei erori administrative să nu mai fie obligați să restituie banii, după modelul aplicat deja în sistemul public de pensii.

În prezent, un pensionar militar poate primi timp de mai mulți ani o pensie calculată greșit, fără să fi avut vreo contribuție la producerea erorii. Dacă instituția constată ulterior greșeala, aceasta recalculează drepturile și emite o decizie de debit prin care solicită recuperarea sumelor plătite în plus.

Proiectul B411/2026 propune schimbarea acestei reguli pentru cazurile în care beneficiarul a acționat cu bună-credință. Astfel, dacă debitul nu a fost provocat de pensionar, sumele încasate necuvenit nu ar mai urma să fie recuperate. Inițiativa este înregistrată la Senat și nu a fost încă supusă votului.

Un exemplu prezentat în expunerea proiectului arată impactul pe care îl poate avea o simplă eroare de calcul. Dacă o casă sectorială stabilește greșit cuantumul pensiei și achită cu 400 de lei mai mult în fiecare lună, după doi ani diferența acumulată ajunge la 9.600 de lei. În prezent, această sumă poate fi recuperată integral de la beneficiar.

Potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sumele încasate necuvenit se recuperează în termenul general de prescripție de trei ani, în baza unei decizii emise de casa de pensii sectorială, document care constituie titlu executoriu.

Proiectul B411/2026 extinde protecția deja acordată pensionarilor din sistemul public

Inițiativa legislativă prevede modificarea Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plata unor debite provenite din pensii, astfel încât și pensionarii din sistemul pensiilor militare de stat să fie incluși în categoria beneficiarilor protejați.

Textul propus stabilește că debitele constituite sau care urmează să fie constituite în sarcina beneficiarilor, reprezentând pensii și anumite indemnizații încasate necuvenit, „nu se recuperează”. Regula ar urma să se aplice prin derogare atât de la legislația sistemului public de pensii, cât și de la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

În situația pensionarului care a primit, din eroarea instituției, câte 400 de lei în plus timp de doi ani, casa sectorială ar putea recalcula pensia pentru viitor și ar reduce plata la cuantumul legal. Diferența de 9.600 de lei acumulată înainte de descoperirea erorii nu ar mai trebui însă restituită, dacă beneficiarul nu a contribuit în niciun fel la producerea greșelii.

Prin urmare, proiectul nu elimină posibilitatea corectării cuantumului pensiei. El urmărește doar ca efectele financiare ale unei erori administrative să nu mai fie suportate de pensionarul care nu are nicio vină.

Pensia va trebui restituită dacă debitul este provocat de beneficiar

Protecția propusă prin proiect nu se aplică tuturor situațiilor. Articolul 2 din Legea nr. 125/2014, care rămâne în vigoare, exclude de la scutire debitele generate din culpa pensionarului.

Astfel, recuperarea sumelor va putea continua atunci când stabilirea greșită a pensiei este determinată de prezentarea unor documente emise cu încălcarea legii, declararea unor informații neconforme cu realitatea sau neîndeplinirea obligației de a comunica schimbările care influențează plata pensiei. Sunt avute în vedere și cazurile de cumul nepermis al pensiei cu venituri ori prestații incompatibile.

Diferența esențială dintre cele două situații este cauza producerii debitului. Dacă eroarea aparține exclusiv casei de pensii, beneficiarul ar urma să fie scutit de obligația de restituire.

În schimb, dacă pensionarul a furnizat date false, a omis în mod intenționat informații relevante sau nu și-a respectat obligațiile prevăzute de lege, debitul va putea fi recuperat în continuare.

În practică, una dintre principalele dificultăți va fi stabilirea culpei. Casa sectorială va trebui să demonstreze dacă plata necuvenită a fost cauzată exclusiv de propriile erori de calcul și interpretare sau dacă beneficiarul a avut o contribuție la apariția situației.

Deciziile de debit deja emise și impactul bugetar rămân principalele probleme ale proiectului

Forma actuală a proiectului face referire atât la debitele care vor fi constituite în viitor, cât și la cele deja stabilite. Expunerea de motive susține că măsura ar trebui să se aplice inclusiv debitelor emise anterior intrării în vigoare a legii, dar care nu au fost încă recuperate.

Consiliul Legislativ a atras însă atenția că această regulă tranzitorie nu este prevăzută explicit în textul proiectului. Instituția solicită introducerea unor dispoziții clare privind deciziile de debit deja emise, sumele recuperate parțial și procedurile aflate în desfășurare.

În lipsa unor prevederi exprese, pot apărea litigii privind pensionarii care au primit deja decizii de recuperare. Parlamentul va trebui să stabilească dacă executarea acestor debite se suspendă automat, dacă este necesară depunerea unei cereri și dacă sumele deja reținute vor putea fi restituite.

Proiectul B411/2026 a fost înregistrat la Senat la 24 iunie 2026. Acesta a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social, precum și aviz favorabil cu observații din partea Consiliului Legislativ.

Printre aspectele semnalate se numără lipsa unei evaluări concrete a impactului bugetar. Deși inițiatorii susțin că măsura nu presupune alocări suplimentare, Consiliul Legislativ arată că renunțarea la recuperarea debitelor va produce efecte asupra bugetului de stat. Documentația nu precizează câți pensionari militari au astfel de datorii și nici valoarea totală a sumelor aflate în evidența caselor sectoriale.

Consiliul Legislativ solicită, totodată, actualizarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 125/2014 și introducerea unor reguli clare pentru situațiile aflate deja în curs de soluționare.

Până la adoptarea proiectului de către Parlament, promulgarea acestuia și publicarea în Monitorul Oficial, legislația actuală rămâne aplicabilă. Casele sectoriale pot continua să emită decizii de recuperare în baza Legii nr. 223/2015, iar pensionarii care primesc astfel de acte trebuie să respecte termenele și procedurile de contestare prevăzute de lege.