Fluviul care traversa Europa seacă sub ochii localnicilor. Dunărea a ajuns până la genunchi în unele zone

Cotele apelor Dunării au coborât la niveluri fără precedent, iar efectele secetei severe se resimt deja în mai multe state din Europa Centrală și de Sud-Est. Ungaria, România, Serbia și Bulgaria se confruntă cu perturbări majore în transportul fluvial, producția de energie și turism. Situația este analizată pe larg de presa internațională, în contextul în care meteorologii avertizează că valul de căldură se va intensifica în următoarele zile.

Cotele apelor Dunării au ajuns la un nou minim istoric pe fondul secetei extreme

Cotele apelor Dunării au devenit un motiv major de îngrijorare pentru autorități și specialiști, după ce nivelul fluviului a coborât la valori care nu au mai fost înregistrate până acum. Presa internațională acordă o atenție deosebită fenomenului, pe fondul impactului tot mai amplu asupra economiei și infrastructurii din regiune.

O analiză publicată joi de Associated Press arată că nivelul Dunării a coborât la doar 23 de centimetri în Budapesta, depășind precedentul minim istoric din 2018, când au fost măsurați 33 de centimetri. Situația este pusă pe seama secetei severe care afectează Europa Centrală și de Sud-Est și care a redus dramatic debitul fluviului.

Ungaria, România și Serbia se numără printre țările cele mai afectate de această evoluție. Potrivit analizei, lipsa precipitațiilor și temperaturile extrem de ridicate au dus la scăderea Dunării la niveluri fără precedent, cu efecte care se extind rapid în mai multe sectoare economice.

Meteorologii nu estimează ploi semnificative în perioada imediat următoare și avertizează că temperaturile vor depăși 38 de grade Celsius, ceea ce ar putea accentua și mai mult scăderea nivelului fluviului.

România și Ungaria reduc producția de energie din cauza debitului foarte scăzut

Scăderea accentuată a nivelului Dunării afectează direct și sectorul energetic, în condițiile în care centralele nucleare depind de apa fluviului pentru sistemele de răcire.

Potrivit Associated Press, debitul Dunării în România a ajuns la aproximativ 1.630 de metri cubi pe secundă, ceea ce reprezintă aproape o treime din media obișnuită pentru luna iulie.

Din motive de siguranță, autoritățile române au decis oprirea unui reactor de la centrala nucleară Cernavodă, iar un al doilea urma să fie oprit la scurt timp, în contextul reducerii debitului disponibil pentru răcire.

Probleme similare sunt semnalate și în Ungaria. La centrala nucleară Paks a început oprirea unui reactor, după ce producția altor două unități fusese deja redusă din cauza cantității insuficiente de apă necesare sistemelor de răcire.

Navigația pe Dunăre este grav afectată în mai multe state

Nivelul extrem de scăzut al fluviului provoacă blocaje importante și în transportul naval, afectând atât navele comerciale, cât și industria turismului fluvial.

În Bulgaria, 186 de turiști au fost evacuați de pe o navă de croazieră care a eșuat pe un banc de nisip în apropierea orașului Vidin, după ce vasul nu a mai putut ajunge în port pentru aprovizionare.

La Budapesta, navele de croazieră sunt nevoite să acosteze în amonte, iar transportul de mărfuri pe Dunăre s-a redus aproape complet din cauza adâncimii insuficiente a apei.

În Serbia, sute de ambarcațiuni de mici dimensiuni și zeci de nave comerciale au rămas imobilizate pe malurile secate ale fluviului. Un operator de turism fluvial din Novi Sad a explicat că apa s-a retras cu până la 20 de metri față de mal, iar sezonul estival pentru plimbările cu barca este, practic, compromis.

Retragerea apelor scoate la suprafață epave și muniție din Al Doilea Război Mondial

Scăderea nivelului Dunării produce și efecte spectaculoase, dar îngrijorătoare, prin apariția unor obiecte care, în mod normal, rămân ascunse sub apă.

În mai multe zone ale fluviului au ieșit la suprafață bancuri de nisip, formațiuni stâncoase și epave, modificând semnificativ peisajul și îngreunând suplimentar navigația.

La Budapesta, autoritățile au închis temporar Podul Margareta după ce o bombă rămasă din Al Doilea Război Mondial a fost descoperită în albia Dunării, ca urmare a retragerii apelor.

„Șocante”, a descris imaginile fotograful maghiar Gábor Kertész, după apariția acestor transformări, afirmând că ele reprezintă o dovadă clară a efectelor pe care schimbările climatice le au asupra regiunii.