Seceta face ravagii în Europa: recolte compromise, râuri la minime istorice și restricții la apă. România, printre cele mai afectate de seceta extremă

Europa se confruntă cu o secetă fără precedent, iar oamenii de știință avertizează că principalul vinovat nu mai este lipsa ploilor, ci căldura extremă provocată de schimbările climatice. România se află printre cele mai afectate țări, cu peste un milion de hectare de culturi compromise și restricții la irigații.

Schimbările climatice au făcut seceta agricolă de 11 ori mai frecventă în Europa de Est

Europa se confruntă în această vară cu una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii, iar oamenii de știință avertizează că fenomenul este diferit de cel cunoscut până acum. Potrivit unei analize publicate joi, 23 iulie, de rețeaua internațională World Weather Attribution (WWA), schimbările climatice agravează seceta prin intensificarea căldurii extreme, care epuizează rapid rezervele de apă și usucă terenurile agricole.

Numeroase state europene resimt deja efectele. Franța se teme că va înregistra cea mai slabă recoltă de porumb din ultimii 50 de ani, în timp ce România a restricționat accesul fermierilor la apă pentru irigarea culturilor. Totodată, România se numără printre țările cele mai afectate de secetă, cu peste un milion de hectare de teren agricol compromise. În Olanda a fost declarată săptămâna trecută o penurie de apă, iar șapte insule din Grecia au instituit starea de urgență din cauza secetei, pentru a-și proteja resursele de apă.

Consecințele sunt deja vizibile în întreaga Europă: debite istorice de scăzute ale râurilor, incendii de vegetație, restricții privind consumul de apă, recolte compromise și pierderi economice care afectează agricultura, transporturile și producția de energie.

Potrivit cercetătorilor, lipsa precipitațiilor înregistrată între lunile aprilie și iunie nu a fost cauzată de schimbările climatice. În schimb, încălzirea globală a contribuit direct la temperaturile extreme, care accelerează evaporarea apei din sol și reduc rapid rezervele de umiditate. Atmosfera mai caldă poate reține mai mulți vapori de apă, ceea ce înseamnă că extrage mai repede umezeala din sol, plante și cursurile de apă. Din acest motiv, chiar și după o iarnă bogată în precipitații, cum s-a întâmplat în vestul Europei, continentul a ajuns în doar câteva luni într-o situație de secetă extremă.

Analiza WWA arată că, între ianuarie și iunie, condițiile favorabile evaporării apei au fost de aproximativ 80 de ori mai frecvente în Europa de Vest și de 40 de ori mai frecvente în Europa de Est comparativ cu perioada preindustrială. Cercetătorii susțin că aceste rezultate demonstrează că schimbările climatice modifică modul în care se formează secetele în Europa. Dacă în trecut lipsa precipitațiilor era principalul factor, în prezent aerul tot mai cald, care împiedică apa de ploaie să rămână în sol, joacă un rol tot mai important.

Conform aceleiași analize, secetele care afectează solurile agricole sunt acum de cinci ori mai frecvente în Europa de Vest și de unsprezece ori mai frecvente în Europa de Est din cauza schimbărilor climatice.

Temperaturile foarte ridicate și uscarea rapidă a vegetației favorizează și izbucnirea incendiilor de vegetație. În ultimele săptămâni, Spania și Franța s-au confruntat cu incendii de amploare, iar oamenii de știință avertizează că situația din acest an este deosebit de periculoasă. Paradoxal, iernile și primăverile mai umede stimulează dezvoltarea vegetației, care ulterior se usucă în timpul verii și devine combustibil pentru incendii, crescând semnificativ riscul producerii lor.

Autorii studiului au comparat condițiile actuale cu cele care ar fi existat într-o lume fără încălzirea globală provocată de activitatea umană. Concluzia este că schimbările climatice au făcut ca actuala secetă să fie mult mai severă. Potrivit cercetătorilor, valurile de căldură care favorizează evaporarea extremă au devenit de aproximativ 80 de ori mai probabile în vestul Europei și de 40 de ori mai probabile în estul continentului, iar uscarea severă a solului este de câteva ori mai probabilă decât ar fi fost în lipsa emisiilor generate de arderea combustibililor fosili.

„Căldura extremă devine principalul factor al secetei pe continentul nostru. Constatăm că rezervele de apă se evaporă din solurile şi râurile noastre mai repede decât s-ar fi întâmplat într-o lume fără schimbări climatice, transformând ceea ce ar fi fost perioade de secetă gestionabile în secete severe”, a declarat Sarah Kew, climatolog la Institutul Regal de Meteorologie din Olanda.

Verile cu secetă extremă ar putea deveni mult mai frecvente

Cercetătorii avertizează că actuala criză a secetei se produce într-o lume deja încălzită cu aproximativ 1,4 grade Celsius față de perioada preindustrială. Potrivit acestora, dacă temperatura medie globală va ajunge la aproximativ 2,8 grade Celsius, așa cum indică unele scenarii climatice, veri precum cea din acest an ar putea deveni mult mai frecvente.

Specialiștii atrag atenția că efectele nu se vor limita doar la agricultură. Disponibilitatea apei potabile, producția de energie, transportul fluvial și securitatea alimentară ar putea fi afectate în același timp, ceea ce ar pune o presiune tot mai mare atât asupra gospodăriilor, cât și asupra economiilor europene.

România a pierdut peste un milion de hectare de culturi din cauza secetei

Efectele secetei sunt deja resimțite în numeroase state europene, însă România se numără printre țările cele mai afectate din punct de vedere agricol. Potrivit analizei, fermierii români au pierdut peste un milion de hectare de culturi, iar la nivel european producția de cereale este estimată să scadă cu aproximativ 9 milioane de tone. În Franța, autoritățile se așteaptă la cea mai slabă recoltă de porumb din ultimii 50 de ani, iar agricultorii din mai multe regiuni ale continentului lucrează pe unele dintre cele mai uscate soluri înregistrate vreodată.

Consecințele secetei depășesc însă domeniul agriculturii. Debitele foarte scăzute ale marilor fluvii europene afectează transportul de mărfuri și producția de energie hidro. Rinul, una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei, a coborât sub nivelurile minime înregistrate în timpul marii secete din vara anului 1976. În același timp, și Dunărea înregistrează debite foarte reduse pentru această perioadă a anului, iar imaginile surprinse în zona podului Calafat–Vidin arată scăderea accentuată a nivelului apei.

Specialiștii avertizează că aceste evoluții pot avea efecte economice în lanț. Reducerea nivelului apelor poate crește costurile de transport, poate provoca întârzieri în aprovizionare și poate contribui, în cele din urmă, la scumpirea alimentelor și a energiei.