Unde a dispărut apa din Dunăre? Debitele au continuat să scadă, în ciuda prognozelor privind creșterea lor

Unde a dispărut apa din Dunăre? Debitul Dunării a continuat să scadă, deși autoritățile estimau, după ploile abundente din Austria, că nivelul fluviului va crește în România. Ziarul Național pune sub semnul întrebării explicațiile oficiale privind lipsa apei.

Unde a dispărut apa din Dunăre? Debitele au continuat să scadă, în ciuda prognozelor privind creșterea lor

Unde a dispărut apa din Dunăre? Pe 21 iulie, reprezentanții Administrației Naționale Apele Române anunțau că debitele Dunării urmau să crească pe teritoriul României în aproximativ șapte zile, ca urmare a ploilor torențiale care au afectat Austria timp de mai multe zile. Ulterior, însă, instituția și-a schimbat estimarea și a comunicat că debitele fluviului nu doar că nu vor crește, ci vor continua să scadă la începutul lunii august.

Nivelurile extrem de scăzute ale Dunării nu pot fi explicate doar prin secetă. Nici în anul 2022, considerat cel mai secetos din ultimii 500 de ani în Europa, fluviul nu a atins cote atât de reduse încât să fie necesară oprirea reactorului 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Totodată, în ultimii ani, au existat frecvent informații despre recorduri de temperatură, fără ca acestea să fie însoțite de schimbări catastrofale, cu excepția incendiilor de vegetație din țări precum Grecia și Spania.

Activitatea solară, considerată anterior ridicată, ar fi început să scadă. În același timp, luna iulie din acest an a fost cea mai rece și cea mai ploioasă din ultimele cel puțin două decenii, iar în aceste condiții consideră surprinzătoare scăderea Dunării până la un nivel care a determinat oprirea reactorului 1 de la Cernavodă.

Explicațiile oferite pentru nivelul redus al fluviului au fost evazive, fiind invocate precipitațiile insuficiente și efectele schimbărilor climatice. Cei de la Național contestă însă existența unei secete severe în 2026 și afirmă că, începând din sezonul rece și continuând pe parcursul primăverii și verii, cantitățile de precipitații au fost ridicate în mare parte a Europei. Național susține că episoadele de căldură și caniculă au fost limitate la sfârșitul lunii iunie în Europa de Vest și că, în restul lunii iulie, temperaturile au fost mai apropiate de cele specifice primăverii. În Europa a plouat aproximativ 13 zile, iar temperatura medie a fost cu 2,9 grade Celsius sub media multianuală.

Pe 21 iulie 2026, Anamaria Agiu, reprezentant al Administrației Naționale Apele Române, declara pentru G4Media.ro că efectele ploilor din Austria urmau să se resimtă în România după aproximativ șapte zile, odată cu propagarea apei pe cursul Dunării. Conform estimărilor de la acel moment, debitul urma să rămână relativ stabil și să crească ușor până la aproximativ 1.750 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 27 iulie.

Aceste prognoze nu s-au confirmat, întrucât pe 27 iulie debitul Dunării era de aproximativ 1.650 de metri cubi pe secundă. Ulterior, pe 28 iulie, Administrația Națională Apele Române a anunțat că debitul fluviului urma să ajungă la începutul lunii august în jurul valorii de 1.600 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă. Pentru data de 4 august era estimat un debit de aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la intrarea Dunării în România.

Național face și o comparație între infrastructura hidroenergetică din mai multe state europene. Potrivit informațiilor prezentate, Germania are aproximativ 7.300 de hidrocentrale și circa 380 de lacuri mari de acumulare, dintre care 13 hidrocentrale principale sunt amplasate pe Dunăre. Tot pe fluviu, în zona Passau-Untergriesbach din Bavaria, este pregătită construirea unei centrale cu acumulare prin pompaj de 300 MW.

În Austria funcționează aproximativ 3.800 de hidrocentrale, dintre care zece sunt amplasate pe sectorul austriac al Dunării. Printre cele mai importante se numără Aschach, Ottensheim-Wilhering și Freudenau. Sectorul austriac al fluviului are o lungime de aproximativ 350 de kilometri, iar cele zece sisteme principale de baraje și acumulări transformă Dunărea într-o succesiune de lacuri de retenție utilizate pentru producerea energiei hidroelectrice.

Prin comparație, România dispune de aproximativ 180 de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, dintre care doar două sunt amplasate pe Dunăre, în condițiile în care fluviul străbate teritoriul țării pe o lungime de aproximativ 1.075 de kilometri.

România, singura țară care a oprit un reactor nuclear din cauza nivelului scăzut al Dunării?

În 28 iulie, autoritățile române au decis oprirea reactorului 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, invocând nivelul scăzut al apei din Dunăre. Totodată, a fost luată în calcul posibilitatea opririi controlate și a reactorului 2, dacă situația s-ar fi deteriorat.

Național susține că, în pofida secetei și a debitelor reduse ale Dunării, România este singura țară din Europa care a oprit un reactor nuclear din cauza lipsei apei. Acesta afirmă că, în alte state riverane Dunării, precum Ungaria și Bulgaria, au existat doar declarații privind posibilitatea reducerii puterii sau opririi unor reactoare, însă centralele nucleare și-au continuat activitatea.

De exemplu, Bulgaria produce în mod constant aproximativ 1.900 MWh de energie nucleară, utilizând tot apa Dunării pentru răcirea instalațiilor. Conform sursei citate anterior, oprirea reactorului 1 de la Cernavodă ar putea avea legătură și cu atingerea perioadei maxime de funcționare, acesta urmând să intre într-un amplu proces de modernizare, estimat să dureze cel puțin trei ani.

Nuclearelectrica a anunțat ulterior că a renunțat la intenția de a opri reactorul 2, ceea ce, în opinia sa, ridică semne de întrebare cu privire la motivele care au stat la baza deciziei inițiale. Astfel, rămâne fără răspuns întrebarea privind cauza nivelului foarte scăzut al apei din Dunăre.