S&P Global Ratings: România, singura economie din regiune în recesiune și printre țările cu cea mai mare datorie publică

S&P Global Ratings trage un semnal de alarmă privind perspectivele economice ale României și ale regiunii Europei Centrale și de Est. Agenția avertizează asupra recesiunii din România, creșterii datoriei publice și riscurilor fiscale, înaintea deciziei din octombrie privind menținerea țării în categoria recomandată investițiilor.

S&P: România, singura economie din regiune în recesiune și printre țările cu cea mai mare datorie publică

S&P Global Ratings, una dintre cele trei mari agenții internaționale de rating, a publicat cele mai recente estimări privind evoluția economiilor din Europa Centrală și de Est: raportul este deosebit de important pentru România deoarece aceeași agenție va decide, pe 2 octombrie, dacă menține țara în categoria recomandată investițiilor sau îi retrogradează ratingul în categoria „junk”, nerecomandată investitorilor.

Potrivit estimărilor S&P, România nu va mai ocupa primul loc în regiune în privința deficitului bugetar, însă va deveni singura economie aflată în recesiune. Totodată, pentru prima dată, țara noastră se va număra printre statele cu cea mai ridicată datorie publică raportată la Produsul Intern Brut (PIB). Agenția estimează că datoria publică va ajunge la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,6% în 2027, ceea ce reprezintă una dintre cele mai ridicate ponderi din regiune. Acest indicator este considerat cea mai nefavorabilă concluzie a raportului, în condițiile în care nivelul redus al datoriei publice a fost, în mod tradițional, unul dintre principalele puncte forte ale economiei românești, în ciuda inflației ridicate și a deficitelor mari de cont curent și bugetar.

O altă veste negativă este legată de evoluția economiei. S&P estimează că România va înregistra o creștere economică de zero în acest an, ceea ce o transformă în singura economie din regiune aflată în recesiune. Singura țară cu o performanță apropiată este Slovacia, pentru care agenția estimează un avans modest, de doar 0,5%. În schimb, toate celelalte economii din Europa Centrală și de Sud-Est sunt prognozate să înregistreze creșteri de aproximativ 2% sau chiar peste acest nivel.

Raportul atrage atenția și asupra dezechilibrului extern al României. Agenția estimează că deficitul de cont curent va ajunge la 7,2% din PIB la finalul anului 2026, un nivel de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât media regiunii. Deficitul de cont curent reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de valută din economie și reprezintă un indicator care, în trecut, a generat ajustări economice dificile pentru România. Din acest punct de vedere, doar Bulgaria și Letonia se apropie de situația României, cu deficite estimate la 5,8% din PIB, în timp ce celelalte state din regiune înregistrează valori semnificativ mai reduse.

Există însă și o evoluție favorabilă în ceea ce privește deficitul bugetar. S&P estimează că România va coborî pe locul al treilea în regiune în 2026, după Polonia și Ungaria, foarte aproape de nivelul Bulgariei. Agenția prognozează un deficit bugetar de 6,3% din PIB în 2026 și de 5,5% din PIB în 2027.

În prezent, România și Ungaria sunt singurele state din regiune pe care S&P le-a plasat la nivelul BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Bulgaria are un calificativ BBB+, cu perspectivă pozitivă, iar toate celelalte state din regiune beneficiază de ratinguri de la categoria A în sus.

Cel mai ridicat calificativ acordat de S&P este AAA, urmat de AA și A, fiecare având variante cu plus sau minus. România se află la BBB-, cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade”, iar o eventuală retrogradare ar trimite țara în categoria „junk”. Pe lângă calificativul propriu-zis, agențiile acordă și o perspectivă – pozitivă, stabilă sau negativă – care indică probabilitatea ca ratingul să fie îmbunătățit sau redus la următoarea evaluare.

Ratingul de țară este esențial pentru statele care se împrumută masiv de pe piețele financiare, așa cum este cazul României. Acest calificativ influențează direct dobânzile la care statul poate emite obligațiuni, iar România se finanțează deja la unele dintre cele mai ridicate costuri din Uniunea Europeană. O retrogradare în categoria „junk” ar putea determina retragerea unei părți dintre investitorii care dețin obligațiuni românești și ar crește riscul ca statul să fie nevoit să apeleze din nou la finanțare din partea instituțiilor financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI).

S&P: Europa Centrală și de Est intră sub presiunea stagflației, iar riscurile fiscale se amplifică

Potrivit celei mai recente prognoze publicate de S&P Global Ratings, economiile din Europa Centrală și de Est (ECE) se confruntă cu noi presiuni stagflaționiste, generate de creșterea prețurilor la energie. Agenția avertizează că perspectivele pentru ratingurile suverane din regiune rămân în continuare predominant negative, numărul perspectivelor negative depășindu-l pe cel al perspectivelor pozitive.

S&P arată că principalele evoluții care vor influența economiile din regiune în a doua jumătate a anului 2026 sunt evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și efectele acestuia asupra prețurilor la energie, ritmul plăților din cadrul Facilității de Redresare și Reziliență a Uniunii Europene, negocierile privind bugetele naționale și cel al UE pentru anul 2027 și perioada următoare, precum și riscul unei escaladări a războiului dintre Rusia și Ucraina.

Agenția estimează că șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu va afecta economiile mici și deschise din Europa Centrală și de Est printr-o combinație de încetinire a creșterii economice și inflație ridicată. Comparativ cu prognoza de la începutul anului, S&P a redus cu 0,4 puncte procentuale estimarea privind creșterea economică medie a regiunii pentru 2026, până la 2,0%. În același timp, a revizuit în creștere prognoza privind inflația, cu 0,6 puncte procentuale, până la o medie de 4,2%.

Totodată, agenția estimează că deficitul mediu de cont curent al statelor din regiune va ajunge la 2,8% din PIB, cu 1,2 puncte procentuale peste estimarea anterioară, iar deficitul bugetar mediu va urca la 5,6% din PIB, cu 0,4 puncte procentuale peste prognoza precedentă.

S&P subliniază că toate guvernele din Europa Centrală și de Est și-au asumat reducerea deficitelor bugetare, în special statele aflate în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene: Bulgaria, Polonia, România, Ungaria și Slovacia. Cu toate acestea, agenția consideră că spațiul de manevră pentru consolidarea fiscală este limitat.

Potrivit raportului, după pandemia de COVID-19 și izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina, societățile din regiune au devenit mai polarizate și mai puțin dispuse să accepte măsuri de ajustare fiscală. Din acest motiv, în ultimii ani, majoritatea guvernelor din Europa Centrală și de Est au relaxat obiectivele fiscale stabilite inițial.

S&P apreciază că proiectele de buget pentru anul 2027 vor reprezenta un test important pentru disciplina fiscală a guvernelor din regiune. Acestea vor arăta atât direcția adoptată de noile administrații din Ungaria, Bulgaria și Republica Cehă, cât și angajamentul guvernelor din România și Polonia de a respecta planurile de consolidare fiscală pe termen mediu.

Agenția avertizează că riscurile fiscale rămân ridicate și sunt deja incluse în scenariul pesimist utilizat la evaluarea ratingurilor suverane pentru toate statele din Europa Centrală și de Est.