Ce se schimbă, de fapt, după Schengen? România și Bulgaria încep să câștige teren în transporturi

România și Bulgaria își consolidează poziția pe harta transporturilor din Europa de Sud-Est, la un an și jumătate după aderarea completă la spațiul Schengen. Reducerea semnificativă a timpilor de așteptare la frontiere a transformat cele două state în rute de tranzit mai eficiente și în puncte logistice tot mai atractive pentru transportul internațional de mărfuri, potrivit unei analize publicate de SeeNews.

România devine tot mai greu de ocolit pe harta logistică a Europei. Ce arată noile date

Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2025, a înlăturat unul dintre cele mai importante obstacole pentru transportatori. Mărfurile circulă acum mai rapid prin România și Bulgaria, iar coridoarele care leagă Europa Centrală de Marea Neagră și Turcia au devenit mai eficiente. Reprezentanții Camerei Transportatorilor Rutieri din Bulgaria afirmă că schimbările sunt vizibile în activitatea zilnică a operatorilor de transport.

„A existat o accelerare semnificativă a traficului la granițele cu România și Grecia. Acum este posibilă trecerea frontierei în 24 de ore, lucru care anterior era de neconceput. Acest lucru deschide oportunități pentru optimizarea rutelor și creșterea transportului pe ruta Grecia-România”, au declarat pentru SeeNews.

Operatorii din domeniul logisticii susțin că eliminarea blocajelor de la frontieră a schimbat și modul în care sunt organizate transporturile. Directorii generali ai Gebrüder Weiss România și Bulgaria, Viorel Leca și Lyudmil Elshishki, spun că planificarea transporturilor este realizată acum în funcție de cerințele clienților și ale fluxurilor logistice, fără a mai fi necesare marje suplimentare de timp pentru eventualele întârzieri la punctele de trecere.

Timpii de așteptare s-au redus considerabil

Reprezentanții Gebrüder Weiss arată că efectele aderării la Schengen depășesc simpla reducere a timpilor petrecuți la frontieră. „După mai bine de un an, este clar că Schengen nu a redus doar timpii de așteptare; a îmbunătățit fundamental fiabilitatea operațională și a consolidat integrarea României și Bulgariei în rețeaua logistică europeană.”

Înainte de eliminarea controalelor, camioanele așteptau frecvent între opt și zece ore la frontiera dintre Ungaria și România și peste opt ore la granița dintre România și Bulgaria. În prezent, timpul lunar de inactivitate provocat de traversarea frontierelor a scăzut de la aproximativ 40 de ore la 10-15 ore pentru fiecare camion.

Un studiu realizat de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România arată că, înainte de aderarea deplină la Schengen, camioanele românești acumulau anual 23,5 milioane de ore de așteptare la frontierele cu Bulgaria și Ungaria. Costurile suportate de industrie au fost estimate la aproximativ 2,55 miliarde de euro doar în 2023. Totodată, Gebrüder Weiss estimează că Bulgaria ar putea obține beneficii economice de peste 650 de milioane de euro anual prin reducerea costurilor de transport și a timpilor pierduți.

Transportatorii rutieri au transportat 329,4 milioane de tone de mărfuri în 2025

Compania de logistică estimează că piața transportului rutier de mărfuri din Bulgaria va înregistra o creștere de aproximativ 3,5% în 2025, susținută de fluidizarea traficului și de o mai bună predictibilitate a livrărilor.

„La nivel macroeconomic, analiștii se așteaptă ca aderarea deplină la Schengen să contribuie cu cel puțin aproximativ un punct procentual la creșterea suplimentară a PIB-ului atât pentru România, cât și pentru Bulgaria, consolidând în continuare cererea de mărfuri în întregul nostru portofoliu regional de produse”, a transmis compania.

Statisticile oficiale confirmă această evoluție. În România, transportatorii rutieri au transportat 329,4 milioane de tone de mărfuri în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 2,1%, după un avans modest de 0,4% în anul precedent. În Bulgaria, volumele au urcat cu 11,8%, până la 165,7 milioane de tone, după declinul de 10,4% consemnat anterior.

Interes în creștere pentru investiții și dezvoltare logistică

Gebrüder Weiss consideră că avantajele oferite de Schengen determină tot mai multe companii să aleagă coridorul Bulgaria-România pentru transportul mărfurilor. „Vedem în mod clar că România și Bulgaria devin din ce în ce mai atractive ca rute de tranzit și centre logistice în Europa de Sud-Est”, au precizat reprezentanții companiei.

Potrivit acestora, cererea este în creștere mai ales pentru transportul rutier internațional, în special pe relațiile dintre România și Europa Centrală, Germania și statele Benelux. În același timp, companiile solicită tot mai des soluții integrate care reunesc transportul, depozitarea și distribuția regională, tendință care reflectă competitivitatea crescută a celor două piețe după integrarea în Schengen.

Operatorul logistic austriac apreciază că firmele din industria auto, comerț, bunuri de larg consum și producția de echipamente industriale includ tot mai des România și Bulgaria în rețelele lor logistice europene.

„Această integrare este un factor pe termen lung al creșterii stabile și sustenabile a cererii în regiune”, au transmis reprezentanții companiei.

Portul Constanța își întărește, la rândul său, rolul de poartă de acces la Marea Neagră

Vestul României este considerat o zonă cu potențial logistic ridicat, iar orașe precum Arad, Oradea și Timișoara atrag interes pentru investiții în spații de depozitare și facilități de cross-docking.

Portul Constanța își întărește, la rândul său, rolul de poartă de acces la Marea Neagră pentru fluxurile comerciale provenite din Asia și Caucaz, datorită conexiunilor terestre mai eficiente către Europa Centrală.

Deși volumul total al mărfurilor manipulate a scăzut cu 12,8%, până la 67,6 milioane de tone în 2025, după nivelurile ridicate generate de tranzitul mărfurilor din Ucraina, numărul escalelor navelor maritime a crescut cu 8,8%, până la 4.852, iar volumul mărfurilor generale a avansat cu 25%.

Modernizarea infrastructurii și interesul investitorilor

România continuă investițiile în infrastructura Portului Constanța. Peste 750 de milioane de lei sunt direcționați către modernizarea accesului feroviar, iar compania DP World din Emiratele Arabe Unite și-a extins capacitatea de operare a containerelor după o investiție de 130 de milioane de euro în noi terminale logistice, pentru marfă de proiect și vehicule.

Alte 100 de milioane de euro sunt alocate unui program de electrificare a Terminalului de Containere Constanța Sud, iar 33 de milioane de euro sunt investite pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare ale portului.

Și Bulgaria urmărește consolidarea rolului său strategic pe ruta dintre Uniunea Europeană, Turcia și Orientul Mijlociu. Reprezentanții Camerei Transportatorilor Rutieri din Bulgaria consideră că noul context favorizează dezvoltarea sectorului logistic.

„Aderarea la spațiul Schengen creează premise excelente pentru a consolida poziția Bulgariei ca centru cheie de transport și logistică. Țara noastră are potențialul de a deveni un punct de intrare major pentru distribuția mărfurilor provenite din Asia către interiorul întregii Europe”, au transmis aceștia.

Cererea de închiriere aproape s-a dublat în 2025

Evoluțiile se reflectă și pe piața spațiilor industriale și logistice din România. Potrivit Colliers, cererea de închiriere aproape s-a dublat în 2025, ajungând la aproape un milion de metri pătrați, comparativ cu aproximativ 600.000 de metri pătrați în anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre tranzacții au reprezentat cerere nouă sau preînchirieri. Compania de consultanță apreciază că România rămâne atractivă pentru investițiile în producție și logistică, susținută de integrarea completă în Schengen, modernizarea infrastructurii și interesul investitorilor asiatici, în special din China.

În Bulgaria, firma de consultanță imobiliară CBRE estimează că eliminarea controalelor la frontieră contribuie la integrarea mai puternică a țării în rețelele logistice europene și stimulează cererea pentru noi spații de depozitare și distribuție în zona Sofiei și de-a lungul principalelor coridoare de transport.

Infrastructura continuă să limiteze dezvoltarea

Reprezentanții Camerei Transportatorilor Rutieri din Bulgaria avertizează că avantajele oferite de Schengen vor putea fi valorificate pe deplin doar prin extinderea infrastructurii rutiere și modernizarea principalelor coridoare de transport. Organizația atrage atenția că tronsonul Ruse-Giurgiu continuă să reprezinte un blocaj important din cauza lucrărilor de reabilitare desfășurate la Podul peste Dunăre, cunoscut și sub denumirea de Podul „Prieteniei”.

Gebrüder Weiss consideră că dificultățile s-au mutat din punctele de frontieră către infrastructura internă. Compania menționează deficitul de șoferi profesioniști, majorarea costurilor cu combustibilul, asigurările și întreținerea vehiculelor, precum și obligațiile suplimentare privind sistemele electronice pentru transportul de marfă și facturare, care continuă să afecteze activitatea operatorilor. Reprezentanții companiei subliniază că efectele problemelor acumulate de-a lungul anilor nu pot fi eliminate imediat.

„Dezechilibrele moștenite din perioada pre-Schengen necesită timp pentru a se remedia complet. Ani de ineficiențe structurale — inclusiv pierderi anuale semnificative legate de așteptarea la frontieră — nu pot fi compensate peste noapte, chiar dacă tendința din 2025 încoace este în mod clar pozitivă”, au transmis aceștia.

Cooperarea dintre Bulgaria, România și Grecia vizează și dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere

România continuă extinderea infrastructurii rutiere, iar rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a crescut de la mai puțin de 1.000 de kilometri înainte de pandemie la aproximativ 1.400 de kilometri. Potrivit unui raport Colliers, peste 300 de kilometri suplimentari sunt programați pentru finalizare în 2026.

„Pe termen lung, încă 1.000 km se află în diferite stadii de planificare sau construcție, ceea ce va îmbunătăți conectivitatea regională și va deschide noi zone pentru dezvoltarea industrială și logistică”, a declarat Victor Coșconel, partener Colliers și director al diviziei de leasing pentru agenții de birouri și spații industriale.

Cooperarea dintre Bulgaria, România și Grecia vizează și dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere. Planurile includ construirea a trei noi poduri peste Dunăre, realizarea unui al doilea pod „Prieteniei” între Ruse și Giurgiu, noi puncte de trecere la Silistra-Călărași și Nikopol-Turnu Măgurele, precum și modernizarea conexiunilor rutiere, feroviare și de feribot.