Viitorul buget al UE pune presiune pe România. Avertisment de la Bruxelles: „Avem o problemă să facem asta”

România trebuie să își adapteze rapid administrația la noul mod în care Uniunea Europeană va aloca fondurile în viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF), în caz contrar existând riscul de a nu valorifica oportunitățile financiare puse la dispoziție de Bruxelles. Avertismentul a fost lansat de președinta Secțiunii ECO din cadrul Comitetului Economic și Social European, Elena Calistru, în cadrul emisiunii „Realitatea Europeană”, realizată de Blocul Național Sindical.

Potrivit acesteia, România are nevoie de fondurile europene mai mult decât oricând, în condițiile în care investițiile publice depind într-o măsură covârșitoare de finanțarea europeană, iar spațiul fiscal este limitat.

„Dacă ne uităm doar la ce s-a întâmplat în ultimii ani, vedem că pe partea de investiții mai toate proiectele majore s-au făcut cu fonduri europene în România. (…) Având în vedere ce limitări avem noi cu deficit, cu ratele la care ne împrumutăm și așa mai departe, n-avem altă șansă decât să ne batem pe cât mai multe fonduri europene care să intre în țară”, a declarat Elena Calistru.

Fondurile europene vor fi acordate după un model diferit

Reprezentanta Comitetului Economic și Social European a explicat că viitorul buget multianual al Uniunii Europene va schimba fundamental filosofia de finanțare, apropiindu-se de modelul utilizat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Eu am o îngrijorare foarte mare pentru că vine peste noi o schimbare majoră cu bugetul ăsta și anume faptul că fondurile se vor cheltui mai aproape de modelul pe care l-am văzut în PNRR, deci reforme, investiții plus acele milestones, acele jaloane și nu vom mai avea sistemul vechi din politica de coeziune clasică bazat pe rambursare. Asta este o schimbare de paradigmă fundamentală pentru România”, a afirmat Calistru.

În opinia sa, administrația românească trebuie să renunțe la abordarea tradițională, în care bugetele sunt construite pornind de la cheltuielile anului precedent, și să treacă la o planificare bazată pe obiective și rezultate măsurabile.

„Bugetare bazată pe performanță”

Elena Calistru a explicat că noul model presupune definirea unor obiective clare de dezvoltare și finanțarea măsurilor necesare pentru atingerea acestora.

„Noi am făcut apologia a ceea ce se numește performance based budgeting, adică bugetare bazată pe performanță. Adică nu luăm bugetul de anul trecut și în mod contabil înmulțim cu nu știu un 5% și gata, avem bugetul pe anul ăsta. Ne gândim în termeni de ce obiective de dezvoltare avem”, a spus aceasta.

Ea a oferit și un exemplu privind domeniul educației, arătând că finanțarea ar trebui construită pornind de la indicatori concreți, precum reducerea abandonului școlar sau creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat, și nu doar prin repartizarea unor sume fixe către instituții.

Administrația nu este pregătită pentru noua abordare

Calistru consideră însă că principala vulnerabilitate a României este capacitatea administrativă, despre care spune că nu a fost pregătită pentru această schimbare.

„Pentru administrația românească, care pe de o parte, după părerea mea, a fost super mega neglijată în ultimii ani (…), noi avem o problemă să facem asta pentru că ai nevoie ca oamenii ăia să înțeleagă această nouă filozofie de a face bugetele și de a aloca bugetele și de a face management financiar și e foarte greu”, a declarat ea.

Întrebată dacă dificultățile țin mai degrabă de administrație sau de clasa politică, aceasta a răspuns că ambele componente sunt responsabile.

„Cred că sunt ambele. Evident, nu poți să faci genul ăsta de schimbare de viziune fără să ai politicul alături acolo”, a afirmat Elena Calistru.

Schimbarea trebuie înțeleasă la toate nivelurile administrației

În opinia sa, succesul noului model de finanțare depinde nu doar de Guvern, ci și de instituțiile de control și de administrația locală.

„Înseamnă mai multe lucruri care merg cumva mână în mână. De exemplu, faptul că Autoritatea de Audit sau Curtea de Conturi înțeleg acest nou fel de a implementa proiecte și de a cheltui banul public. (…) Mai înseamnă de asemenea faptul că și administrația locală și administrația centrală ar trebui să meargă mână în mână”, a explicat aceasta.

Calistru a susținut că România are nevoie de unul sau două obiective strategice asumate la nivel național, indiferent de schimbările politice, oferind drept exemplu Bulgaria și obiectivul aderării la zona euro.

„Cred că dacă îți iei pe rând unu, două subiecte majore, lucrurile se pot întâmpla și cred că există un nivel de așteptare deja foarte crescut din partea societății ca politicul să livreze un pic mai mult decât ceartă”, a spus aceasta.

Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterii privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, document care va stabili prioritățile de finanțare ale blocului comunitar pentru următorii ani și care va modifica modul în care statele membre vor accesa fondurile europene.