Țara din UE unde datoria a trecut de 500 de miliarde de euro. Ce arată noile cifre
Polonia se află printre statele Uniunii Europene care înregistrează cea mai rapidă creștere a gradului de îndatorare. Cele mai recente date publicate de Eurostat indică faptul că, în primul trimestru din 2026, doar Finlanda și Bulgaria au consemnat o majorare mai mare a raportului dintre datoria publică și produsul intern brut.
Statul european care se împrumută într-un ritm record. Datoria a depășit un prag important
În paralel, Ministerul Finanțelor de la Varșovia a anunțat că datoria Trezoreriei Statului a depășit pragul de 2,13 trilioane de zloți, echivalentul a aproximativ 492 de miliarde de euro, la sfârșitul lunii mai. Comparativ cu începutul anului, valoarea acesteia a crescut cu aproape 184 de miliarde de zloți, adică aproximativ 42,5 miliarde de euro.
Datele preliminare arată că tendința s-a menținut și în luna iunie. Estimările indică o creștere suplimentară de 53,7 miliarde de zloți, ceea ce ridică datoria totală la aproape 2,19 trilioane de zloți, echivalentul a aproximativ 505 miliarde de euro.
Evoluția reflectă intensificarea necesarului de finanțare al statului, pe fondul unui volum ridicat de împrumuturi și al unui deficit bugetar semnificativ.
Polonia urcă în clasamentul european al creșterii datoriei
Statisticile Eurostat arată că, până la sfârșitul primului trimestru din 2026, raportul dintre datoria publică și PIB-ul Poloniei a avansat cu 4,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent. Acesta reprezintă al treilea cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană, fiind depășit doar de Finlanda, cu o majorare de 5,5 puncte procentuale, și de Bulgaria, cu 4,8 puncte procentuale.
Chiar și în aceste condiții, nivelul total al datoriei publice din Polonia rămâne inferior mediei europene. La finalul primului trimestru din 2026, aceasta reprezenta 61,6% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene era de aproximativ 82,9%.
Diferențele sunt și mai evidente în comparație cu statele cele mai îndatorate din blocul comunitar. Grecia înregistrează o datorie publică de peste 143,5% din PIB, Italia se situează la aproximativ 138,9%, iar Franța depășește nivelul de 117,6%.
Potrivit metodologiei utilizate de Eurostat, datoria publică a Poloniei a trecut de pragul de 60% din PIB. Constituția poloneză prevede că depășirea acestui nivel impune autorităților adoptarea unor măsuri consistente de reducere a cheltuielilor publice.
Datoria Trezoreriei Statului continuă să avanseze
Datele prezentate de Ministerul Finanțelor privind datoria Trezoreriei Statului evidențiază o evoluție și mai accentuată. Deși această categorie nu este identică cu definiția datoriei publice utilizată la nivelul Uniunii Europene, ea reprezintă cea mai importantă componentă a acesteia.
La sfârșitul lunii mai 2026, valoarea datoriei Trezoreriei Statului ajunsese la 2,135 trilioane de zloți, echivalentul a aproximativ 492 de miliarde de euro. Numai pe parcursul lunii mai, această datorie a crescut cu 46,8 miliarde de zloți, adică aproximativ 10,8 miliarde de euro. Raportat la începutul anului, majorarea a fost de 183,7 miliarde de zloți, echivalentul a 42,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un avans de 9,4%.

Estimările preliminare ale Ministerului Finanțelor indică faptul că, până la sfârșitul lunii iunie, datoria ajunsese deja la aproximativ 2,189 trilioane de zloți, respectiv aproximativ 505 miliarde de euro. Aceasta înseamnă o nouă creștere lunară de peste 53 de miliarde de zloți, echivalentul a circa 12,2 miliarde de euro.
Principalul factor care a alimentat această evoluție îl reprezintă necesarul ridicat de finanțare al bugetului de stat, generat de deficitul bugetar și de acumularea fondurilor păstrate în conturile bugetare.
Nevoile de finanțare ating un nivel fără precedent
Volumul obligațiunilor pe care autoritățile poloneze intenționează să îl emită în acest an este cel mai ridicat din istoria finanțelor publice ale țării. Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor estimează atragerea unei finanțări nete noi de aproximativ 138,6 miliarde de zloți, echivalentul a aproape 32 de miliarde de euro.
Aceste necesități record de finanțare sunt determinate în principal de deficitul bugetar ridicat, dar și de obligația refinanțării titlurilor de stat emise în anii anteriori.
O parte importantă din emisiunile de obligațiuni este realizată anticipat, pentru a asigura un nivel adecvat al lichidităților statului și pentru a diminua riscurile care ar putea apărea în cazul unei înrăutățiri a condițiilor din piețele financiare.
Cine finanțează datoria Poloniei
Structura datoriei arată că finanțarea statului polonez provine în principal de pe piața internă. La sfârșitul lunii mai, aproximativ 80% din datoria Trezoreriei Statului era deținută de investitori de pe piața internă, în timp ce puțin sub 20% reprezenta datorie externă.
Printre principalii creditori se numără băncile din Polonia și sectorul nebancar autohton. Totodată, aproape 29% din datoria totală este deținută de investitori străini.
Ministerul Finanțelor precizează că ponderea datoriei denominate în valută rămâne sub 20%, nivel aflat sub limita strategică stabilită la 25%. Potrivit instituției, această structură contribuie la reducerea riscurilor asociate fluctuațiilor cursului de schimb.
Evoluția datoriei și provocările pentru finanțele publice
Majorarea datoriei publice nu indică automat o deteriorare a situației financiare a statului. Evoluția acesteia depinde de mai mulți factori, între care ritmul de creștere economică, dimensiunea deficitului bugetar și costurile asociate serviciului datoriei.
În prezent, nivelul datoriei Poloniei rămâne sub media Uniunii Europene. Totuși, viteza cu care aceasta crește se numără printre cele mai ridicate din blocul comunitar, ceea ce poate face mai dificilă menținerea echilibrului finanțelor publice și controlul costurilor aferente datoriei în anii următori.
Economiștii atrag atenția că, dacă deficitul bugetar se va menține la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, iar ritmul de creștere economică va încetini, posibilitatea de a susține noi majorări ale cheltuielilor publice se va restrânge treptat.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.