Naveta ar putea aduce sute de euro în plus pentru românii din această țară. Milioane de angajați pot beneficia de decizia UE
SURSA FOTO: Dreamstime - transport, pret transport, naveta, transport metropolitan
Naveta către locul de muncă ar putea fi recunoscută ca timp de muncă pentru milioane de angajați din Uniunea Europeană, inclusiv pentru numeroși români care lucrează în Germania. O hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene stabilește că, în anumite situații, atât deplasarea către locul de muncă, cât și drumul de întoarcere efectuate cu transportul pus la dispoziție de angajator trebuie considerate timp de lucru. Pentru unii salariați, această interpretare ar putea însemna venituri lunare mai mari cu aproximativ 400 de euro.
Naveta poate fi considerată timp de muncă în anumite situații
Naveta efectuată cu mijloacele de transport ale angajatorului poate fi încadrată ca timp de muncă atunci când salariații sunt obligați să se prezinte la un punct de întâlnire stabilit de companie și sunt transportați către locuri de muncă diferite. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în urma unui litigiu din Spania privind angajații unei companii care desfășura activități de întreținere a spațiilor naturale.
Până acum, angajatorul considera timp de muncă doar deplasarea de dimineață, nu și drumul de întoarcere. Prin hotărârea pronunțată la 9 octombrie 2025, în cauza C-110/24, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că ambele deplasări trebuie considerate timp de muncă în sensul Directivei europene privind timpul de lucru.
Judecătorii europeni au arătat că legislația Uniunii Europene recunoaște doar două categorii: timp de muncă și timp de odihnă. O categorie separată de „timp de deplasare” nu există. Atunci când angajatul se află la dispoziția angajatorului și nu poate decide liber cum își folosește timpul, acesta este considerat în timpul programului de lucru, indiferent dacă conduce vehiculul, este pasager sau chiar se odihnește în timpul transportului. Deși cauza a fost soluționată în Spania, interpretarea dreptului european este obligatorie și pentru instanțele din Germania.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca deplasarea să fie recunoscută
Pentru ca timpul petrecut pe drum să fie recunoscut drept timp de muncă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit trei condiții clare. Deplasarea trebuie să facă parte din activitatea profesională propriu-zisă, angajatorul trebuie să stabilească locul de întâlnire, vehiculul și ora plecării, iar salariații să nu poată dispune liber de timpul lor pe durata transportului.
Hotărârea privește în primul rând organizarea timpului de muncă și protecția salariaților. Totuși, efectele asupra remunerației vor depinde de prevederile contractelor individuale sau colective de muncă și de obligația angajatorilor de a respecta salariul minim legal.
Potrivit unui calcul publicat de Berliner Zeitung, recunoașterea timpului de deplasare ca timp de muncă poate aduce între 15 și 20 de euro în plus pentru fiecare zi lucrată, ceea ce înseamnă aproximativ 400 de euro într-o lună.
Exemplul prezentat este cel al unui zugrav care petrece zilnic aproximativ 80 de minute în mașina firmei pentru a ajunge la șantiere diferite. În realitate, acesta se află la dispoziția angajatorului timp de 8 ore și 50 de minute, însă este plătit doar pentru 7 ore și jumătate. Calculat la timpul efectiv în care este disponibil pentru muncă, salariul ajunge la aproximativ 11,81 euro pe oră, sub salariul minim legal din Germania, stabilit la 13,90 euro pe oră din ianuarie 2026. Pentru respectarea acestui prag, angajatorul ar trebui să plătească aproximativ 18,50 euro în plus pe zi, adică aproximativ 407 euro într-o lună cu 22 de zile lucrătoare.
Românii din Germania se numără printre angajații care ar putea beneficia
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene nu se aplică salariaților care merg zilnic la același loc fix de muncă. Ea vizează în special angajații transportați de firme către șantiere, obiective sau alte locuri de muncă diferite în fiecare zi, relatează Merkur.
Printre categoriile vizate se numără lucrătorii din construcții, curățenie profesională, amenajări peisagistice, servicii de îngrijire la domiciliu și munca temporară organizată prin transport colectiv. În Germania, numeroși români lucrează tocmai în aceste domenii, ceea ce înseamnă că hotărârea le-ar putea influența programul de lucru și, în anumite cazuri, nivelul veniturilor.
Numai în sectoarele construcțiilor și curățeniei profesionale activează peste 1,8 milioane de salariați. Acestora li se adaugă aproximativ 130.000 de angajați din amenajări peisagistice, circa 450.000 de lucrători din serviciile de îngrijire la domiciliu și numeroși salariați din firmele de muncă temporară.
Specialiștii în dreptul muncii apreciază că hotărârea ar putea influența și practica instanțelor din Germania. Unii consideră că decizia reprezintă o continuare a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în timp ce alții susțin că aceasta ar putea înlocui așa-numita „teorie a efortului”, aplicată până acum de Curtea Federală a Muncii din Germania.
Potrivit acestei teorii, doar activitățile considerate solicitante, precum conducerea vehiculului, erau încadrate automat ca timp de muncă, în timp ce deplasarea ca pasager sau perioadele de odihnă din timpul transportului puteau fi tratate diferit. Experții subliniază însă că recunoașterea deplasării ca timp de muncă nu înseamnă automat și o remunerare identică, aceasta urmând să fie stabilită în limitele contractelor aplicabile și cu respectarea salariului minim legal.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.