Datoria publică a României a urcat la peste 1.280 de miliarde de lei. Guvernul spune că nivelul rămâne sub pragul critic al UE

Datoria publică a României a continuat să crească în 2025, depășind pentru prima dată pragul de 1.280 de miliarde de lei. Chiar și în aceste condiții, Executivul susține că indicatorii privind datoria guvernamentală se mențin sub limita de 60% din PIB prevăzută de Tratatul de la Maastricht, iar planul de consolidare fiscală ar urma să reducă treptat atât deficitul bugetar, cât și gradul de îndatorare în următorii ani.

Datoria publică a depășit 1.284 de miliarde de lei în 2025

Guvernul a analizat, în ședința de joi, raportul privind datoria publică aferentă anului 2025. Documentul arată că, la 31 decembrie 2025, datoria publică totală a României se ridica la 1.284 de miliarde de lei.

Din această sumă, datoria publică guvernamentală a însumat 1.255,6 miliarde de lei, în timp ce datoria publică locală a fost de 28,4 miliarde de lei.

Față de nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2024, datoria publică a crescut cu 154,1 miliarde de lei, pe fondul necesității de a acoperi deficitul bugetar, de a refinanța obligațiile ajunse la scadență și de a consolida rezerva valutară administrată de Trezoreria Statului.

„Comparativ cu anul 2024, datoria publică a crescut cu 154,1 miliarde lei, evoluţie determinată în principal de necesitatea finanţării deficitului bugetar, refinanţării datoriei ajunse la scadenţă şi consolidării rezervei de valută aflate la dispoziţia Trezoreriei Statului. La 31 decembrie 2025, datoria publică guvernamentală s-a situat la 57,7% din PIB, iar datoria guvernamentală brută, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a fost de 59,3% din PIB, menţinându-se sub plafonul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht”, precizează sursa citată.

România rămâne sub plafonul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht

Potrivit raportului prezentat Guvernului, structura finanțării a rămas concentrată în principal pe piața internă, prin emisiuni de titluri de stat, în timp ce pe piețele externe autoritățile au continuat să utilizeze euroobligațiunile și împrumuturile acordate de instituțiile financiare internaționale.

„De asemenea, „structura datoriei a rămas orientată către titlurile de stat pe piaţa internă, în timp ce pe pieţele externe principalele surse de finanţare au fost emisiunile de euroobligaţiuni şi împrumuturile contractate de la instituţii financiare internaţionale”, se mai arată în comunicat.

Totodată, aproape jumătate din datoria guvernamentală era reprezentată de împrumuturi contractate pe piața internă.

„La sfârşitul anului 2025, ponderea datoriei guvernamentale interne în totalul datoriei guvernamentale a fost de aproximativ 48,8%. Conform datelor publicate de Eurostat la 22 aprilie 2026, România s-a situat pe locul 14 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul datoriei guvernamentale raportate la PIB (59,3%), sub media zonei euro (87,8% din PIB) şi sub media Uniunii Europene (81,7% din PIB). „Contextul macroeconomic al anului 2025 a fost caracterizat de o creştere economică de 0,7% şi un deficit bugetar de 7,7% din PIB”, menţionează sursa citată.

Guvernul mizează pe reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice

Executivul susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate anul trecut au început deja să producă efecte asupra deficitului bugetar calculat după metodologia europeană (ESA), iar strategia fiscală prevede o reducere graduală a acestuia în următorii ani.

Guvernul afirmă că obiectivul este coborârea deficitului până la 2,5% din PIB în anul 2034 și menținerea datoriei publice sub pragul de 60% din PIB pe termen mediu.

Guvernul mai precizează că „măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 au contribuit la reducerea deficitului bugetar ESA la 7,9% din PIB, faţă de 9,3% în 2024”.

„Aceste măsuri vor susţine continuarea consolidării fiscale, reducerea treptată a deficitului bugetar până la nivelul de 2,5% din PIB în 2034 şi menţinerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă, sub pragul de 60% din PIB pe termen mediu (din 2031 şi până în anul 2041)”, mai arată sursa citată.