Cristian Socol avertizează asupra datoriei publice: În ultimul an, datoria a crescut cu aproape 5.000 de lei pe secundă

România a depășit pentru prima dată pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria guvernamentală, nivel considerat reper în regulile fiscale europene. Cristian Socol a analizat datele publicate marți de Eurostat și Ministerul Finanțelor, explicând implicațiile acestei evoluții asupra finanțelor publice. În ultimul an, datoria statului a crescut cu 158,3 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu aproape 5.000 de lei în fiecare secundă.

Cristian Socol explică efectele depășirii pragului de 60% din PIB al datoriei publice

Cristian Socol a comentat datele publicate de Eurostat și Ministerul Finanțelor, care arată că România a trecut pentru prima dată peste pragul de 60% din PIB al datoriei guvernamentale, criteriu de referință prevăzut în Tratatul de la Maastricht. Potrivit datelor oficiale, nivelul datoriei a ajuns la 60,1% din PIB conform Eurostat și la 60,2% din PIB potrivit Ministerului Finanțelor.

„Astăzi, atât Eurostat cât și Ministerul Finanțelor, arată că datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB ajungând la 60,1% din PIB conform Eurostat și 60,2% din PIB conform Ministerului Finanțelor, ceea ce înseamnă depășirea criteriului de la Maastricht”, a scris Cristian Socol.

Economistul a subliniat că depășirea acestui prag nu produce automat sancțiuni, însă determină o analiză tehnică mai strictă a situației fiscale a României din perspectiva sustenabilității datoriei publice și a respectării regulilor fiscal-bugetare europene.

„România va fi analizată și monitorizată din punct de vedere tehnic pentru sustenabilitatea datoriei, unul dintre criteriile relevante pentru îndeplinirea regulilor fiscal-bugetare europene și evaluarea sănătății finanțelor publice”, a transmis Socol.

În continuarea analizei sale, economistul a explicat că această evoluție vine în contextul în care România se află deja în procedura de deficit bugetar excesiv, ceea ce presupune o supraveghere suplimentară din partea instituțiilor europene.

„Ce reprezintă asta efectiv pentru România, aflată deja în procedura de deficit bugetar excesiv pentru depășirea pragului de deficit 3% din PIB? Că vom fi analizați tehnic și mai riguros, că vom fi mai strict monitorizați și că respectarea țintelor de deficit/datorie angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă!”, a scris Cristian Socol.

Planul Național Bugetar Structural 2025–2031 reprezintă documentul prin care România și-a asumat în fața Comisiei Europene reducerea deficitului bugetar și limitarea ritmului de creștere a datoriei publice.

Datoria statului a crescut cu aproape 5.000 de lei în fiecare secundă într-un singur an

Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că datoria administrației publice a urcat de la 1.013,2 miliarde de lei la 30 aprilie 2025 la 1.171,6 miliarde de lei la 30 aprilie 2026. Într-un singur an, majorarea a fost de 158,3 miliarde de lei.

Raportat la ritmul de creștere, aceasta înseamnă o medie de aproximativ 434 de milioane de lei în fiecare zi, aproape 18 milioane de lei pe oră, peste 302.000 de lei pe minut și aproximativ 5.000 de lei în fiecare secundă, echivalentul a circa 1.000 de euro pe secundă.

Potrivit lui Cristian Socol, depășirea pragului de 60% din PIB activează și prevederi din legislația națională privind responsabilitatea fiscală.

„Depășirea pragului de datorie în PIB de 60% are și implicații asupra politicilor economice – art. 13 din Legea Responsabilității Fiscale prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta un raport privind justificarea creșterii datoriei și propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil”, a explicat Cristian Socol.

Economistul a arătat că legea stabilește și o serie de măsuri care pot fi incluse într-un program destinat limitării creșterii datoriei publice.

„Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public”, a explicat Cristian Socol.

România a înregistrat a patra cea mai mare creștere a datoriei publice din Uniunea Europeană

În analiza publicată, Cristian Socol a evidențiat și poziția României în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene din perspectiva ritmului de creștere a datoriei publice.

„Conform datelor Eurostat de azi, România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025”, a scris Cristian Socol.

Economistul a susținut că o parte dintre măsurile de ajustare fiscală prevăzute de legislație sunt deja în aplicare și a făcut referire la efectele acestora asupra cheltuielilor publice.

„Măsuri de corecție sunt implementate deja. România implementează cea mai dură corecție din UE, cu povară pusă pe cei vulnerabili. Salariile din sectorul public și pensiile au fost deja înghețate”, a afirmat Cristian Socol.

România se află în continuare în procedura de deficit excesiv declanșată de Uniunea Europeană, iar depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică adaugă o presiune suplimentară asupra respectării angajamentelor asumate în relația cu Comisia Europeană.