FMI lansează un avertisment dur pentru Europa. Datoria publică riscă să scape de sub control: „Traiectorie explozivă” fără reforme

Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că numeroase state europene riscă să intre pe o traiectorie fiscală nesustenabilă dacă guvernele nu adoptă rapid măsuri pentru stabilizarea finanțelor publice. Într-o analiză publicată luni, instituția arată că actuala abordare, bazată pe măsuri punctuale și reacții de moment, nu mai este suficientă pentru a face față presiunilor economice care se acumulează în întreaga Europă.

Experții FMI atrag atenția că statele europene se confruntă simultan cu mai multe provocări structurale: îmbătrânirea populației, costurile tranziției către o economie verde, majorarea cheltuielilor pentru apărare și o creștere economică modestă. Toate acestea pun o presiune tot mai mare asupra bugetelor publice și sporesc riscul unei acumulări accelerate a datoriei.

FMI: Datoria publică poate intra pe o „traiectorie explozivă”

Potrivit raportului, măsurile limitate adoptate în prezent nu vor fi suficiente pentru a împiedica deteriorarea situației fiscale.

„Dacă presiunile pe termen lung asupra cheltuielilor nu sunt abordate, dinamica datoriei ar putea fi plasată pe o traiectorie explozivă în multe țări europene. Măsurile la scară mică sunt insuficiente, având în vedere amploarea ajustărilor necesare și ar putea duce chiar la oboseală față de reforme”, au scris economiștii FMI.

Instituția internațională consideră că multe guverne au preferat până acum soluții temporare, fără a aborda cauzele structurale ale dezechilibrelor fiscale. În opinia experților, această strategie devine din ce în ce mai dificil de susținut pe termen lung.

Presiunile asupra bugetelor cresc de la an la an

Analiza FMI vine într-un moment în care mai multe economii europene se confruntă deja cu niveluri ridicate ale datoriei publice, iar costurile de finanțare rămân semnificativ mai mari decât în urmă cu câțiva ani.

Printre statele considerate vulnerabile se numără Marea Britanie, Franța și Belgia, unde datoria publică a ajuns sau chiar a depășit valoarea produsului intern brut.

Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, cheltuielile publice din Europa vor continua să crească în următorii ani, pe fondul presiunilor demografice și al investițiilor necesare în apărare și în tranziția energetică.

FMI estimează o creștere puternică a datoriei până în 2040

Raportul avertizează că, în lipsa unor măsuri consistente, situația finanțelor publice se poate deteriora rapid.

Conform prognozelor FMI, cheltuielile publice din statele europene vor crește, în medie, cu aproape 5% din PIB până în anul 2040. În același timp, perspectivele economice indică o creștere modestă, iar disponibilitatea politică pentru majorări de taxe sau reduceri importante de cheltuieli este limitată.

În acest scenariu, datoria publică medie ar putea urca până la aproximativ 130% din PIB, aproape dublu față de nivelul actual, ceea ce ar pune finanțele publice pe o traiectorie considerată nesustenabilă.

FMI cere reforme structurale și consolidare fiscală

Experții instituției consideră că soluția nu poate veni dintr-o singură direcție. În opinia lor, statele europene trebuie să combine reformele structurale cu măsuri de consolidare fiscală și cu o regândire a modului în care sunt finanțate serviciile publice.

„Politicienii trebuie să se îndrepte către o strategie mai deliberată și orientată spre viitor, care să combine reformele, consolidarea fiscală și, acolo unde este necesar, alegeri mai profunde cu privire la domeniul de aplicare și finanțarea serviciilor publice. Pe măsură ce costul întârzierii crește, beneficiile unei abordări strategice devin din ce în ce mai evidente”, se arată în raportul FMI.

Fondul estimează că un pachet moderat de reforme ar putea reduce aproximativ o treime din presiunile fiscale prognozate pentru următoarele decenii.

Reforma pensiilor și stimularea economiei, printre soluțiile propuse

Potrivit economiștilor FMI, revizuirea sistemelor de pensii și adoptarea unor măsuri care să stimuleze creșterea economică ar avea cel mai mare impact pozitiv asupra sustenabilității finanțelor publice.

Totuși, instituția subliniază că aceste reforme nu vor elimina complet necesitatea ajustărilor fiscale.

„Atât reformele, cât și consolidarea fiscală sunt de obicei necesare și ambele implică decizii politice dificile. Cu cât progresele în ceea ce privește reformele sunt mai mari, cu atât nevoia de ajustare fiscală este mai mică. Cu toate acestea, o abordare care se bazează exclusiv pe reforme nu va fi suficientă pentru a aborda riscurile la adresa sustenabilității fiscale”, susțin economiștii.

Unele state ar putea fi obligate să își regândească modelul de finanțare

Raportul mai arată că țările cu cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice ar putea fi nevoite să adopte măsuri mai profunde, inclusiv o reevaluare a modului în care sunt organizate și finanțate serviciile publice.

„Regândirea rolului guvernului nu implică neapărat o retragere a statului sau o demontare a modelului social european. Mai degrabă, implică o reevaluare pragmatică a serviciilor care sunt cel mai bine finanțate public, care pot fi finanțate mai eficient sau echitabil printr-o participare privată mai mare și cum pot fi realocate responsabilitățile”, au declarat economiștii FMI.

În concluzie, instituția avertizează că timpul disponibil pentru adoptarea unor măsuri eficiente se reduce de la an la an.

„Alegerile fiscale vor deveni din ce în ce mai constrângătoare”, au spus economiștii. „Continuarea răspunsului la aceste provocări într-o manieră fragmentară sau reactivă, abordarea bazată pe improvizații pe care multe țări au adoptat-o până acum, își atinge limitele”, avertizează FMI.