Bucureștenii ar putea circula în curând cu transport gratuit. PMB analizează eliminarea biletelor și abonamentelor
SURSA FOTO: Dreamstime - Transport public, autobuz
Introducerea unui sistem de transport gratuit pentru rețeaua de suprafață din București este analizată de Primăria Municipiului București. Administrația ia în calcul eliminarea biletelor și abonamentelor pentru autobuze, tramvaie și troleibuze, după modele deja aplicate în mai multe state europene. Autoritățile susțin însă că decizia depinde de impactul bugetar, de cadrul legislativ și de dezvoltarea infrastructurii de transport din regiunea București–Ilfov.
Transport gratuit în București, analizat după modelul aplicat în mai multe state europene
Varianta introducerii unui sistem de transport gratuit pentru rețeaua de suprafață din Capitală se află în analiza Primăriei Municipiului București, care evaluează atât implicațiile financiare, cât și efectele pe care o astfel de măsură le-ar putea avea asupra mobilității urbane și a infrastructurii existente.
În prezent, mai multe administrații europene au implementat deja astfel de politici. Tallinn oferă transport gratuit rezidenților încă din 2013, Belgrad a extins gratuitatea pentru toți călătorii începând cu 2025, iar Luxemburg a eliminat complet plata transportului public pe întreg teritoriul național încă din 2020, atât pentru rezidenți, cât și pentru turiști.
În acest context, administrația Capitalei analizează dacă un model similar poate fi aplicat și în București.
„Acest aspect se află în momentul de față în analiză. Considerăm că este necesară corelarea cu prevederile legislației aplicabile privind categoriile de persoane beneficiare de facilități la transportul public, armonizarea cu dezvoltarea imobiliară și economică a regiunii București-Ilfov, ținându-se cont de infrastructura de transport existentă.
În prezent, în regiunea București–Ilfov există un sistem tarifar integrat, iar anumite categorii beneficiază deja de gratuități”, a transmis Primăria Municipiului București, pentru Ziare.com.
Municipalitatea a evaluat și experiența altor orașe europene, iar concluziile arată că beneficiile sociale sunt însoțite și de provocări importante privind finanțarea și capacitatea sistemului de transport.
„Studiile europene arată efecte mixte: pe de o parte, gratuitatea poate îmbunătăți echitatea socială și, în anumite condiții, poate contribui la reducerea traficului și a poluării; pe de altă parte, impactul asupra reducerii traficului auto este limitat, iar măsura implică costuri bugetare ridicate, posibile dificultăți în finanțarea investițiilor și riscul de supraaglomerare a mijloacelor de transport”, a explicat Primăria.
Mai puțin de o cincime din costurile STB sunt acoperite din bilete și abonamente
Datele prezentate de Primăria Capitalei arată că veniturile provenite din vânzarea titlurilor de călătorie reprezintă o pondere redusă din costurile programului de transport al STB, ceea ce alimentează dezbaterea privind posibilitatea eliminării biletelor și abonamentelor.
Potrivit administrației, procentul acoperit prin încasările din bilete și abonamente a fost de 10,78% în 2020, 13,66% în 2021, 16,95% în 2022, 16,52% în 2023, 16,01% în 2024, 18,66% în 2025 și 18,48% în ianuarie 2026.
„Procentul acoperit din costul programului de transport al STB SA prin venituri din vânzarea titlurilor de călătorie a fost de 10,78% în 2020, 13,66% în 2021, 16,95% în 2022, 16,52% în 2023, 16,01% în 2024, 18,66% în 2025 și 18,48% în ianuarie 2026, cu mențiunea că TPBI nu deține informații privind ponderea acestor venituri în bugetul anual total al STB”, a transmis Primăria Municipiului București.
Eliminarea biletelor ar presupune însă ca diferența de finanțare să fie acoperită integral din bugetul local sau din alte surse identificate de administrație.
Ana Ciceală susține gratuitatea și propune noi surse de finanțare pentru STB
Activistul civic Ana Ciceală consideră că transportul public trebuie tratat ca un serviciu public esențial și nu ca o activitate care trebuie să genereze profit, susținând că accesul gratuit ar aduce beneficii atât pentru locuitori, cât și pentru oraș.

SURSA FOTO:
Inquam Photos / Mălina Norocea
„Transportul public gratuit poate suna pentru mulți ca o pomană electorală, dar nu este deloc așa. Transportul public trebuie gândit ca un serviciu de utilitate publică pentru cetățeni și nu trebuie gândit în logica de a face profit.
Ba dimpotrivă, cu cât transportul public este mai ușor accesibil pentru cetățeni, cu atât crește mobilitatea urbană, ajută la nivelul de trai al cetățenilor, le face viața mai ușoară, și avem parte și de un mediu mai sănătos. Asta înseamnă și faptul că primăria nu va mai cheltui la fel de mult cu sănătatea cetățenilor”, a explicat Ana Ciceală, pentru sursa citată.
Fostul candidat la Primăria Capitalei amintește că mai multe state și orașe europene au implementat deja astfel de sisteme și consideră că Bucureștiul ar trebui să analizeze aceste exemple.
„La nivel european avem exemple de bune practici. Luxemburg și Malta au implementat transportul în comun gratuit. La fel au făcut și două capitale europene, precum Tallinn sau Belgrad, dar și orașul Montpellier din Franța.
Sigur că în România trebuie să ținem cont și de specificul local. Iar Bucureștiul are parte de probleme mari din punct de vedere economic, sunt conștientă de asta. Dar în ultima perioadă am văzut discuții la STB, precum și la Metrorex, de creștere a prețului călătoriilor”, a menționat ea.
În opinia sa, Primăria ar trebui să identifice surse suplimentare de venit și să reducă cheltuielile administrative înainte de a lua în calcul majorarea tarifelor.
„Apropo de acest subiect, noi, la SENS, am fost primii care am făcut petiții și acțiuni de stradă prin care am cerut ca prețul călătoriei la metrou să nu se scumpească, am strâns 21.000 de semnături și le-am transmis către Ministerul Transporturilor. Că după aceea, abia după ruptura guvernului, au venit alții și au anulat creșterea prețului călătoriei și s-au lăudat cu asta, bravo lor.
Revenind la subiect, eu personal înțeleg problemele financiare prin care trece STB și din cauza cărora nu se poate face transport public gratuit acum, dar cu siguranță nu sunt de acord cu creșterea prețurilor călătoriilor. O soluție pentru Primăria Generală și Ciprian Ciucu ar putea fi modelul implementat la Arad, cu un leu călătoria timp de 24 de ore. Mai ales acum, când trecem printr-o perioadă de criză energetică”, a precizat activistul civic.
Ana Ciceală consideră că eficientizarea cheltuielilor și atragerea altor venituri pot susține pe termen lung funcționarea transportului public.
„Și trebuie să aducă venituri la STB din alte surse, cum ar fi reclamele, cum ar fi fondurile europene pentru reînnoirea continuă a parcului auto, cu reducerea cheltuielilor STB care se știu de ani mulți și de către ADI Transport Public și de către primărie că pot contribui la economii drastice. Ca un mic exemplu, cu reducerea cheltuielilor în cazul șefilor puși politic, care încasează salarii cât zece vatmani sau membrii Consiliului de Administrație – fief PNL din 2021. Trebuie să regândim felul în care facem transportul public, atât în București cât și în toate orașele din România”, a concluzionat Ana Ciceală.
Adrian Negrescu consideră că gratuitatea este greu de susținut în actualul context financiar
Analistul economic Adrian Negrescu apreciază că introducerea gratuității ar necesita resurse bugetare consistente, pe care Primăria Capitalei nu le are în prezent.
„Să faci aceste servicii gratuite înseamnă să le finanțezi de undeva. În momentul în care bugetul Capitalei este în ‘pioneze’, mi-e teamă că această soluție salutară din perspectiva efectelor sale pozitive, este o misiune aproape imposibilă în actuala situație economică în care se află Primăria Capitalei”, a declarat Adrian Negrescu, pentru Ziare.com.
Analistul propune o altă direcție de reformă, bazată pe implicarea operatorilor privați în administrarea unor trasee și pe eficientizarea activității STB.
„Ce putem face, să optimizăm traseele, să facem ceea ce fac și alte țări, municipalități din state europene, concesionarea traseelor de importanță publică. Altfel spus, să implicăm privații în funcționarea anumitor trasee, mai ales pe transportul cu autobuzele, în așa fel încât să avem o eficiență în această direcție, a transportului de persoane. În opinia mea, soluția asta e.
Dacă nu suntem în stare să oferim transport cu autobuze pe anumite destinații, haideți să ne focusăm pe transportul cu tramvaiul și cu troleibuzul (n.r. – la nivel de administrație locală), iar transportul cu autobuzul să-l concesionăm către firme interesate. Poate ar fi o soluție și cred că există companii interesate să intre în Capitală, probabil cu costuri mult mai mici decât ceea ce oferă în momentul de față STB-ul”, a precizat analistul economic.
Negrescu consideră că discuția despre reorganizarea transportului public ar trebui extinsă și asupra Metrorex, companie pe care o vede coordonată mai eficient de administrația locală.
„Cred că putem privatiza STB, în cazul în care se găsesc investitori capabili să repună pe linia de plutire transportul public din București. Cerere există, serviciile au un caracter permanent, deci nu se pune problema de finanțarea activității, ci doar de eficientizare a transportului public de persoane în Capitală. Metrorex trebuie să ajungă, într-un final, la Primăria Capitalei din punctul meu de vedere. Astfel, ar trebui să se reducă și costurile, care din punctul meu de vedere, sunt mult prea mari raportat la dimensiunea activității acestei companii. 90% din bugetul acestei societăți este cheltuit pe salarii.
Îți pui o întrebare de randament și eficientizare a acestei companii, Metrorex… Vorbim despre o companie în cadrul căreia, de fiecare dată când s-a pus problema salariilor a amenințat cu greva. Angajații de acolo au forțat mâna autorităților, amenințând cu blocarea serviciilor publice. Va trebui să ieșim din această paradigmă și astfel, să transformăm toate serviciile publice de transport în activități concesionabile, private, în cadrul cărora acționarii să decidă rutele mai fiabile și cum putem să oferim servicii mai calitative pentru cetățeni”, a precizat analistul economic Adrian Negrescu.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.