Avertisment privind rezerva de aur a României. Adrian Negrescu: „Putem ajunge în această situație”

Decizia Băncii Naționale a României de a păstra cea mai mare parte a rezervei de aur în custodia Băncii Angliei este justificată atât din motive de securitate, cât și prin posibilitatea valorificării rapide a metalului prețios în cazul unei situații economice dificile, consideră economistul Adrian Negrescu.

În prezent, România deține 103,6 tone de aur. Aproximativ 41% din rezervă este depozitată în țară, iar restul, respectiv 59%, se află la Banca Angliei. Potrivit BNR, principalul avantaj al păstrării aurului la Londra îl reprezintă lichiditatea și posibilitatea utilizării rapide a acestuia pe piețele internaționale.

Adrian Negrescu: „Da, e bine să fie la Londra”

Economistul susține că decizia BNR are logică atât din punct de vedere economic, cât și al contextului geopolitic actual.

„Noi, dacă ne punem problema să îl vindem cât mai repede și în condiții cât mai bune, înseamnă că, la un moment dat, Banca Națională a României (BNR) estimează că vom avea nevoie să vindem aur. Altfel nu se explică această decizie a autorităților. Da, e bine să fie la Londra, unde nu există niciun fel de risc geostrategic. Să ne gândim că dacă toată rezerva asta ar fi fost la București și ne-ar fi atacat Rusia, ce s-ar fi întâmplat? Câteodată e bine să ai astfel de plasamente în țări mult mai sigure decât România. Până la urmă, îți asigură o credibilitate inclusiv în ochii investitorilor”, a explicat Adrian Negrescu la Antena3 CNN.

Economistul întreabă de ce România nu își mărește rezerva de aur

Negrescu atrage atenția că, spre deosebire de alte state din regiune, România nu și-a majorat rezervele de aur în ultimii ani, în ciuda inflației și a incertitudinilor economice.

„Marea întrebare e de ce nu creștem rezervele de aur, cum fac alte țări din regiune, în contextul în care inflația face ca banii să-și piardă din valoare. Aurul este un plasament sigur, care îți dă un nivel de predictibilitate pentru viitor. Aici, domnul Mugur Isărescu trebuie să ne explice ce se întâmplă”.

„Probabil vom apela la vânzarea unei părți din rezerva de aur”

Economistul apreciază că rezerva de aur reprezintă un element important pentru stabilitatea financiară a României și avertizează că aceasta ar putea deveni o sursă de lichiditate în cazul unei retrogradări a țării la categoria „junk”.

„Dacă ne gândim cum văd investitorii moneda națională și asigurarea ei în aur din punctul de vedere al rezervelor, și aici stăm destul de bine. Avem 103 tone de aur și peste 60 de miliarde de euro în rezervele BNR, care ne asigură acest curs stabil. E posibil ca, la un moment dat, de exemplu, dacă am fi retrogradați la categoria nerecomandată investitorilor, la categoria junk, să avem nevoie urgentă de bani. Dacă fondurile de investiții nu ne vor mai împrumuta, probabil vom apela la vânzarea unei părți din rezerva de aur. Putem ajunge în această situație. Da, poate că e bine că avem posibilitatea să vindem mai bine acest aur pe care îl avem la Londra”.

BNR: Aurul depozitat la Londra poate fi valorificat mai rapid

Banca Națională explică faptul că lingourile păstrate la Banca Angliei respectă standardul internațional „Good Delivery” al London Bullion Market Association (LBMA), ceea ce permite valorificarea lor imediată pe piața internațională, fără costuri suplimentare de transport sau verificări privind calitatea.

“Deosebit de important este faptul că, această mobilizare se face fără a mai implica alte costuri (transport) și resurse suplimentare pentru verificarea calității, deoarece Banca Angliei acceptă doar lingouri care sunt conforme cu standardul “good delivery” al London Bullion Market Association (LBMA).

Caracteristicile contului alocat permit ca lingourile depozitate fizic să poată fi identificate după numărul unic al barei, producător, greutate, titlul de finețe al aurului, iar în caz de insolvență/faliment a/al custodelui, activele existente în contul alocat sunt segregate de activele custodelui disponibile pentru satisfacerea creanțelor aflate în masa credală”