România riscă să piardă 8,7 miliarde de euro din PNRR. Adrian Negrescu: Ne aflăm în fața unui eșec investițional

Economistul Adrian Negrescu susține că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a ajuns într-un punct critic, cu doar câteva săptămâni înainte de termenul-limită pentru implementare. Într-o analiză publicată pe rețelele de socializare, acesta afirmă că România riscă să piardă miliarde de euro din cauza întârzierilor și a incapacității administrative.

Adrian Negrescu afirmă că România a absorbit doar o parte din fondurile disponibile prin PNRR

Potrivit economistului Adrian Negrescu, PNRR a fost prezentat inițial drept proiectul care urma să modernizeze România prin investiții în infrastructură, sănătate și reforme structurale.

Acesta consideră însă că rezultatele obținute până în prezent arată contrariul și descrie programul drept un eșec investițional.

Negrescu susține că, după recalcularea valorii programului, România a încasat aproximativ 61% din fondurile disponibile, iar raportat la valoarea inițială a PNRR, de aproximativ 29 de miliarde de euro, gradul de absorbție este de doar 44%.

În opinia sa, nivelul redus de încasare reflectă și gradul scăzut de îndeplinire a jaloanelor și țintelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană.

România riscă să piardă încă 8,7 miliarde de euro

Adrian Negrescu atrage atenția că până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august 2026 mai este foarte puțin timp, iar România are în continuare în joc aproximativ 8,7 miliarde de euro.

Potrivit acestuia, până în prezent țara noastră a încasat aproximativ 13 miliarde de euro, însă afirmă că au fost deja pierdute 500 de milioane de euro aferente Cererii de plată numărul trei.

Economistul amintește și renegocierea PNRR din 2025, despre care spune că a redus valoarea programului cu aproximativ 7 miliarde de euro, pe fondul întârzierilor în implementare.

Problemele au început încă din faza de elaborare a PNRR

În analiza sa, economistul afirmă că dificultățile actuale nu sunt generate doar de implementare, ci și de modul în care a fost construit Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit acestuia, programul ar fi fost elaborat fără studii de impact economice și sociale solide și fără o evaluare realistă a capacității administrației publice de a implementa reformele asumate.

Negrescu consideră că au fost stabilite termene nerealiste și obiective de o complexitate ridicată, fără ca ministerele să dispună de resursele administrative necesare pentru respectarea acestora.

România riscă să rateze investiții importante în infrastructură și sănătate

Economistul afirmă că România se află într-o situație paradoxală, în condițiile în care are nevoie de investiții majore în autostrăzi, spitale și modernizarea infrastructurii publice, dar riscă să piardă o parte importantă din fondurile europene disponibile.

În opinia sa, perioada rămasă până la expirarea termenului de implementare nu mai este una dedicată dezvoltării, ci unei gestionări de criză pentru salvarea proiectelor care mai pot fi finalizate.

Adrian Negrescu concluzionează că rezultatele actuale reflectă atât problemele de concepere a programului, cât și dificultățile administrației românești de a respecta angajamentele asumate în cadrul PNRR.

„Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost promovat inițial ca proiectul de țară care va moderniza structural România, aducând miliarde de euro pentru spitale, autostrăzi și reforme profunde.

Astăzi, privind lucid cifrele și realitatea din teren, devine evident că acest program reprezintă un eșec major din punct de vedere investițional. Este imaginea unui program mamut construit fără o viziune pe termen lung, lipsit de studii de impact fundamentate și blocat într-un hățiș de neputință administrativă și instabilitate politică. Inițial, la momentul lansării, i-am spus Planul Național de Reforme Probabile. Între timp a devenit Planul Național de Reforme Ratate.

Ne aflăm în plină linie dreaptă, cu 95% din perioada de implementare a programului deja scursă, iar bilanțul este unul sumbru.

România a reușit să încaseze doar 61 la sută din fonduri raportat la sumele recalculate și un catastrofal 44 la sută dacă ne raportăm la valoarea inițială, ambițioasă, a programului, de 29 mld. euro.

Gradul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor oglindește fidel rata precară de încasare, demonstrând că aparatul bugetar a fost complet depășit de complexitatea cerințelor.

Mai avem doar o lună și câteva zile până la termenul-limită absolut de la finalul lunii august 2026.

În joc mai sunt 8,7 miliarde de euro, o sumă uriașă pe care riscăm să o pierdem definitiv din cauza indolenței.

Până în prezent, România a încasat 13 miliarde de euro, dar factura incompetenței este deja uriașă. Am pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plată numărul trei și am fost supuși unei amputări masive de 7 miliarde de euro la renegocierea din 2025, decontând direct întârzierile cronice acumulate de guvernele anterioare.

Rădăcina acestui eșec nu stă doar în execuția defectuoasă, ci în însăși fundația PNRR.

Programul a fost pus pe hârtie în grabă, fiind mai degrabă o listă de cumpărături și o sumă de dorințe birocratice decât un plan strategic. Un fel de șaorma cu de toate din pdv investițional.

Lipsa unor studii de impact economice și sociale serioase a transformat PNRR într-o bombă cu ceas pentru administrația publică.

S-au asumat termene nerealiste și reforme structurale de o complexitate uriașă, fără a se evalua capacitatea administrativă a ministerelor de a le duce la bun sfârșit sau impactul lor real în societate.

Rezultatul este că România se sufocă astăzi sub propria neputință de a livra ceea ce s-a angajat haotic, de una singură, să facă.

Cert este că România se află în fața unui paradox dureros. În timp ce avem nevoie disperată de autostrăzi, spitale și modernizare, miliardele din PNRR riscă să se întoarcă la Bruxelles sau să fie anulate din cauza incompetenței decidenților.

Cele câteva zile rămase nu mai sunt despre dezvoltare, ci despre un management de criză disperat pentru a salva ce se mai poate dintr-un eșec deja asumat”, a transmis Negrescu într-o postare pe rețelele de socializare.