Daniel Dăianu avertizează: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice

Daniel Dăianu susține că principalele dezechilibre macroeconomice ale României nu sunt generate de modelul de creștere economică, ci de politici macroeconomice greșite și de slăbiciunea instituțiilor statului. Președintele Consiliului Fiscal afirmă că deficitele bugetare și de cont curent au ajuns la niveluri fără precedent în Uniunea Europeană, iar aderarea la zona euro rămâne imposibilă în aceste condiții. Analiza a fost publicată într-un material de opinie postat pe pagina Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu explică de ce nu modelul economic este responsabil pentru dezechilibrele României

Daniel Dăianu respinge ideea că actualul model de creștere economică ar fi cauza principală a dezechilibrelor macroeconomice și susține că responsabilitatea aparține politicilor fiscale și bugetare aplicate în ultimii ani, precum și slăbiciunii instituțiilor publice.

„Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre în cazul României, ci erori de politici macroeconomice și calitatea (slăbiciunea) instituțiilor. Întrebări pe care le pun economiști din România se înscriu într-un registru larg de preocupări în Europa, care privesc relații în interiorul UE și între aceasta și restul lumii.

Costul energiei, crescut mult după invadarea Ucrainei, privește toată economia europeană, iar piața unică a energiei funcționează defectuos. Plasarea în lanțuri de producție și aprovizionare preocupă numeroase economii europene. Dar niciuna, în UE, nu se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari ca România”, arată Daniel Dăianu, în articolul „Modelul de creștere: trebuie evitată o confuzie”.

Economistul explică faptul că dezechilibrele macroeconomice sunt consecința unor politici fiscal-bugetare imprudente, care au alimentat deficite excesive și au afectat stabilitatea finanțelor publice.

„Această afirmație nu ignoră convergența economică intensă înregistrată în ultimele două decenii (cu venit/loc. la paritatea puterii de cumpărare crescând de peste 3 ori în raport cu media din UE). A avut loc însă o dezvoltare dezordonată, cu inegalități mari între regiuni (evoluție poate inevitabilă în condițiile date), cu pierdere masivă de capital uman (prin emigrație, și aceasta inevitabilă, date fiind diferențialele de venituri și de dezvoltare). Iar modelul de creștere economică nu se rezumă la raportul între investiție și economisire”, a menționat Daniel Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal afirmă că deficitele bugetare ridicate din ultimul deceniu nu sunt rezultatul unui model economic greșit, ci al politicilor expansioniste și al incapacității statului de a colecta venituri fiscale la nivelul economiilor europene.

„O economie se poate dezvolta cu deficite rezonabile, cu o datorie publică sustenabilă. La noi s-a dorit arderea etapelor și, în plus, s-au practicat politici populiste. Iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecție fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice și sociale majore.

Avem și slăbiciuni instituționale flagrante, corupție extinsă, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat. Este bine că se meditează asupra modelului de creștere, ce să facem în viitor. Dar nu trebuie să așteptăm realizarea unui nou model de creștere/dezvoltare pentru a continua corecția bugetară”, a precizat Daniel Dăianu.

Potrivit economistului, continuarea consolidării fiscale reprezintă o condiție esențială pentru a împiedica pierderea controlului asupra datoriei publice.

În același timp, acesta consideră că exploatarea resurselor de petrol și gaze din Marea Neagră poate sprijini economia în perioada de tranziție energetică, însă nu poate transforma România într-o sursă majoră de venituri bugetare.

„Aceste resurse ne pot însă ajuta în perioada de tranziție, deoarece România are de continuat desprinderea treptată de resurse fosile”, consideră Daniel Dăianu.

Economistul atrage atenția și asupra impactului îmbătrânirii populației asupra economiei și subliniază că dezvoltarea viitoare depinde atât de politicile publice interne, cât și de investițiile realizate la nivel european.

 „Viitorul economic al României este legat de cel al UE; un alt model de creștere economică este condiționat de politici publice la nivel național și al UE, de investiții publice și private”, a susținut președintele Consiliului Fiscal.

Totodată, președintele Consiliului Fiscal avertizează că aderarea la moneda unică europeană nu poate avea loc în condițiile actualelor dezechilibre.

„Nu este suficient să declari că vrei, ci trebuie să poți. Capcana deficitelor mari este mai periculoasă decât capcana venitului mediu”, a subliniat Daniel Dăianu.

El mai arată că dezbaterea privind modelul de dezvoltare trebuie analizată într-un context mai larg, care include fragmentarea economiei mondiale, conflictele comerciale, transformările sistemului financiar internațional și impactul inteligenței artificiale.

„Nici nu se poate rezuma la raportul investiție-economisire. În plus, trebuie să considere mediul internațional, cu fragmentare, conflicte comerciale, riscuri pentru stabilitatea sistemului financiar internațional pe fondul unui nou val de dereglementare, al expansiunii actorilor non-bancari și activelor crypto, impactul AI”, susține Daniel Dăianu.

Datoria publică ar putea depăși 80% din PIB dacă ajustarea fiscală este abandonată

Analizele Consiliului Fiscal indică faptul că întreruperea consolidării fiscal-bugetare după 2026 ar menține datoria publică pe o traiectorie nesustenabilă, aceasta urmând să depășească 80% din PIB până în anul 2034.

În același timp, necesarul brut de finanțare al statului ar urma să crească de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la aproape 20% din PIB în 2034, ceea ce ar amplifica semnificativ riscurile de refinanțare.

Președintele Consiliului Fiscal apreciază că măsurile adoptate până în prezent încetinesc ritmul de creștere al datoriei publice, însă nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia.

„Există oboseală în societate și nemulțumire după doi ani de înghețare a salariilor bugetarilor și a pensiilor (ce fuseseră totuși crescute mult înainte de 2025).

De aceea, consolidarea bugetară ar putea include în 2027 o indexare prudentă a pensiilor, ce ar putea fi realizată în raport cu rata inflației anticipate din acel an – pentru a nu devia traiectoria de control a cheltuielilor publice.

Pentru protecția cetățenilor vulnerabili, este bine că se prelungește limitarea adaosului la alimente de bază în 2026. O colectare mult mai bună a veniturilor fiscale ar ușura enorm corecția bugetară în anii ce vin”, a mai scris Daniel Dăianu.

Economistul avertizează că reducerea taxelor și impozitelor în 2027 ar reprezenta o greșeală majoră și ar afecta încrederea investitorilor și a creditorilor internaționali.

„O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o eroare monumentală și ar transmite un semnal deplorabil celor care finanțează România. Iar să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raționament eronat; operează efectul de semnal menționat și chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme”, precizează Daniel Dăianu.

Acesta susține că pierderile permanente de venituri nu pot fi compensate prin încasări temporare și că societățile strategice ale statului nu ar trebui privatizate, chiar dacă pot fi restructurate sau listate parțial la bursă.

În opinia sa, absorbția fondurilor europene din PNRR și din programele de coeziune poate sprijini semnificativ consolidarea fiscală, iar Programul SAFE poate contribui la stimularea economiei dacă finanțările vor ajunge într-o măsură importantă către industria românească.

„Corecția bugetară poate fi sprijinită mult de absorbția fondurilor europene din PNRR și cele structurale și de coeziune. Programul SAFE poate înlocui parțial PNRR, dar el înseamnă împrumuturi (chiar dacă ieftine). Acest program va stimula economia națională în mod simțitor dacă multe din finanțări vor fi utilizate de industria autohtonă. Este bine că vom intra în OCDE, dar aceasta nu va aduce miracole”, a adăugat Daniel Dăianu.

Economistul consideră că relația dintre capitalul autohton și cel internațional trebuie să ocupe un loc central în viitoarea strategie de dezvoltare economică.

„România are o economie duală. Și nu este vorba atât de discrepanțe între rural și urban pe multiple planuri (care au favorizat emigrarea), ci de posibilitatea de a practica politici industriale. Dacă admitem că avem nevoie de o politică industrială, trebuie să considerăm cel puțin două aspecte: companii mari, ce domină sectoare economice din România, au strategii internaționale.

Altfel spus, este greu să le influențezi deciziile; dacă, de pildă, vor să închidă porțile în România, nu prea ai ce să faci dacă nu ai mijloace (ex: situația șantierului naval din Mangalia sau uzina siderurgică din Galați etc); o politică industrială are nevoie de resurse, iar România este în mare impas din acest punct de vedere, din cauza deficitelor.

Și nu putem rămâne cu deficitul bugetar la circa 6% din PIB; trebuie să ne ducem către 3%, să realizăm surplus primar, dat fiind că dobânzile la datoria publică vor depăși curând 3% din PIB. Trebuie, deci, să folosim noul cadru financiar multianual ale UE (2028-2034) pentru deziderate de politică industrială”, a subliniat Daniel Dăianu.

Acesta afirmă că întărirea capitalului autohton, creșterea eficienței investițiilor publice, dezvoltarea parteneriatelor public-private și extinderea relațiilor economice cu state din afara Uniunii Europene trebuie să facă parte din strategia economică a României.

„Capitalul autohton trebuie să fie mai viguros, să fie implicat alături de capitalul străin în ramuri și sectoare unde se realizează valoare adăugată mai înaltă; să iasă, dacă pot, și în afara granițelor – așa cum fac firme din Polonia, Ungaria, Cehia. Dar aceasta este o perspectivă nu imediată. Există un număr foarte mare de companii, mai ales mici și mijlocii, care nu sunt bancabile, nu folosesc credit bancar”, a adăugat Daniel Dăianu.

Economistul apreciază că România trebuie să prioritizeze investițiile publice, să îmbunătățească politica agricolă și participarea pe piața muncii și să consolideze rolul Băncii de Investiții și Dezvoltare în promovarea parteneriatelor public-private.

În același timp, acesta avertizează că majorarea cheltuielilor pentru apărare va pune presiune suplimentară asupra bugetului public.

„În condițiile necesității absolute de consolidare bugetară, bugetul public ar suporta cu mare dificultate cheltuieli militare anuale de 3,5% din PIB (nivelul în 2026 este de cca. 2,3% din PIB), ca să nu mai vorbim de 5% din PIB, chiar dacă într-o perspectivă mai îndepărtată; sunt necesare diminuări de alte cheltuieli publice și crescute venituri fiscale și nefiscale.

Bugetul sărac al României alocă nu destul pentru educație, iar banii pentru cercetare și dezvoltare (R&D) sunt aproape nesemnificativi. În aceste condiții, nu prea se poate aspira la ieșirea dintr-o stare de dependență structurală de economiile europene avansate”, a precizat Daniel Dăianu.

La finalul materialului, Daniel Dăianu precizează că analiza publicată reprezintă propria sa opinie și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Consiliului Fiscal.