Comisia Europeană face un nou pas pentru Serbia. Mai multe state UE se opun avansării negocierilor

Serbia ar putea face un nou pas în procesul de aderare la Uniunea Europeană, după ce Comisia Europeană a cerut deschiderea Grupului 3 al negocierilor încă din luna iulie. Executivul european susține că Belgradul a făcut progrese în domeniul justiției, libertății presei și reformelor electorale. Totuși, decizia depinde de acordul unanim al statelor membre, iar mai multe capitale europene consideră că reformele sunt încă insuficiente.

Comisia Europeană susține că Serbia a îndeplinit condițiile pentru deschiderea Grupului 3

Serbia se află din nou în centrul discuțiilor privind extinderea Uniunii Europene, după ce Comisia Europeană a transmis statelor membre că sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea Grupului 3 din negocierile de aderare.

Înaintea reuniunii ambasadorilor UE de la Bruxelles, Comisia a distribuit o notă informativă, datată 3 iulie și consultată de Euronews, în care argumentează că autoritățile de la Belgrad au făcut progrese suficiente pentru a avansa în procesul de aderare.

Potrivit documentului, Serbia a abrogat modificările controversate aduse legislației din domeniul justiției, a înregistrat progrese privind libertatea presei și cadrul electoral și și-a intensificat cooperarea cu Uniunea Europeană în domeniul politicii externe și de securitate.

„Comisia este de părere că Grupul 3 ar trebui deschis în iulie 2026, având în vedere eforturile Serbiei în chestiuni cheie și că echilibrul general necesar pentru această etapă este asigurat în prezent”, se arată în nota informativă.

Executivul european subliniază că Belgradul a implementat o parte importantă dintre angajamentele asumate pentru a răspunde preocupărilor exprimate de statele membre. Totuși, documentul precizează că sunt necesare în continuare reforme în sistemul judiciar și în cadrul parchetelor.

Deși Serbia nu s-a aliniat sancțiunilor europene împotriva Rusiei, Comisia remarcă faptul că autoritățile sârbe au colaborat cu UE pentru combaterea eludării sancțiunilor, au oferit sprijin Ucrainei și au intensificat contactele politice cu Kievul.

Statele membre ale UE sunt împărțite asupra progreselor făcute de Belgrad

În pofida poziției favorabile exprimate de Comisia Europeană, deschiderea Grupului 3 rămâne incertă, deoarece este necesar acordul unanim al tuturor statelor membre.

Mai multe capitale europene consideră că ultimele măsuri adoptate de Belgrad nu sunt suficiente pentru a compensa problemele persistente privind statul de drept, independența justiției, combaterea corupției și funcționarea instituțiilor democratice.

Mai mulți diplomați europeni citați de Euronews apreciază că abrogarea legislației judiciare contestate reprezintă doar revenirea la situația anterioară și nu demonstrează existența unor reforme structurale.

În schimb, alți oficiali europeni susțin că Serbia trebuie recompensată atunci când pune în aplicare recomandările formulate de Comisia de la Veneția și de instituțiile europene, avertizând că lipsa unor semnale pozitive ar putea afecta credibilitatea politicii de extindere a Uniunii Europene.

Pentru Bruxelles, Serbia rămâne cea mai mare economie din Balcanii de Vest și un partener strategic important, motiv pentru care o parte dintre oficialii europeni consideră că menținerea dialogului reprezintă cea mai bună modalitate de a încuraja continuarea reformelor.

Statul de drept și relațiile externe continuă să ridice semne de întrebare

În evaluarea Comisiei Europene sunt evidențiate și problemele care continuă să afecteze candidatura Serbiei.

Documentul face referire la deficiențele privind independența sistemului judiciar, la preocupările legate de funcționarea instituțiilor democratice și la protestele izbucnite după prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, tragedie soldată cu moartea a 16 persoane.

Raportul atrage atenția și asupra ritmului lent al anchetelor privind dezastrul și asupra dificultăților întâmpinate în investigațiile privind presupuse fapte de corupție.

În paralel, relațiile externe ale Belgradului continuă să genereze rezerve în rândul unor state membre. Serbia nu s-a aliniat sancțiunilor impuse Rusiei după invazia Ucrainei, iar președintele Aleksandar Vučić a menținut contacte apropiate atât cu Moscova, cât și cu Beijingul.

În același timp, Comisia Europeană apreciază că autoritățile sârbe au făcut pași pentru apropierea de politica externă a Uniunii Europene și au cooperat în domenii considerate importante pentru securitatea blocului comunitar.

Anunțul privind retragerea lui Aleksandar Vučić nu schimbă evaluarea de la Bruxelles

Dezbaterea privind aderarea Serbiei este influențată și de anunțul președintelui Aleksandar Vučić, care a declarat că intenționează să se retragă după încheierea celui de-al doilea mandat și să convoace alegeri în următoarele luni.

Mai mulți experți și diplomați europeni consideră însă că această decizie nu garantează o schimbare reală a direcției politice a țării.

Antigona Imeri, expertă în Balcanii de Vest la Centrul pentru Studii Politice Europene, apreciază că demisia anunțată trebuie privită cu prudență.

„Ar trebui să declanșeze semnale de alarmă”, a spus ea, argumentând că mișcarea ar putea, în cele din urmă, consolida, în loc să diminueze, influența lui Vučić.

La rândul său, eurodeputatul sloven Vladimir Prebilič consideră că anunțul nu oferă garanții privind îmbunătățirea standardelor democratice.

„Nu există un calendar concret, nicio dizolvare a parlamentului și, cel mai important, nicio garanție pentru alegeri libere și corecte”, a spus el.

Acesta avertizează că schimbările politice anunțate nu vor modifica automat parcursul european al Serbiei.

„Schimbarea cosmetică a actualei constelații politice nu va schimba nimic în ceea ce privește parcursul Serbiei către UE, care a fost practic înghețat din 2021”.

În perioada următoare, ambasadorii statelor membre vor analiza recomandarea Comisiei Europene privind deschiderea Clusterului 3, însă decizia finală va aparține Consiliului Uniunii Europene, care trebuie să se pronunțe în unanimitate.