UPDATE: Nicușor Dan, prezent la Summitul UE–Balcanii de Vest la Tivat. Temele pe care le-au abordat liderii europeni

Liderii Uniunii Europene și ai statelor din Balcanii de Vest se reunesc pe 5 iunie 2026, la Tivat, în Muntenegru. Întâlnirea are loc la șase luni după precedentul summit desfășurat la Bruxelles, fiind prezentată drept o continuare a dialogului politic dintre cele două părți și o reafirmare a relației de cooperare existente. La summit este prezent și președintele Nicușor Dan.

Update 18:35:

Liderii UE au cerut accelerarea extinderii blocului european către Balcanii de Vest

Liderii Uniunii Europene au transmis, la summitul desfășurat în Muntenegru, că procesul de extindere trebuie accelerat și făcut mai credibil. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că UE trebuie să demonstreze că este pregătită și dispusă să primească noi membri, subliniind că lipsa aderărilor în ultimii 13 ani arată existența unor probleme în interiorul blocului comunitar.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut la rândul său necesitatea grăbirii procesului de aderare. Discuțiile au avut loc în prezența liderilor din cele șase state din Balcanii de Vest care aspiră la aderarea la UE: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia.

În contextul războiului din Ucraina, extinderea a devenit o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană. Oficialii europeni consideră că integrarea noilor state poate reduce influența altor puteri în regiune și poate consolida securitatea continentului.

Franța și Germania promovează tot mai intens ideea unei integrări graduale, care ar permite statelor candidate să participe la anumite structuri și reuniuni europene înainte de aderarea deplină. Printre variantele discutate se află accesul la piața unică, participarea la reuniuni ale liderilor europeni sau un statut de „membru asociat”, propus inclusiv pentru Ucraina.

Muntenegru și Albania sunt considerate în prezent cele mai avansate candidate dintre statele din Balcanii de Vest, însă procesul de aderare rămâne unul complex și poate dura ani de zile, fiind necesar acordul tuturor celor 27 de state membre la fiecare etapă.

António Costa: Muntenegru ar putea deveni stat membru al UE în 2028

Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat la summit că procesul de extindere a Uniunii Europene a intrat într-o nouă etapă și că există progrese concrete în negocierile cu statele candidate.

Costa a anunțat că Uniunea Europeană a început redactarea tratatului de aderare pentru Muntenegru, afirmând că, pentru prima dată din 2013, există o perspectivă clară privind următoarea extindere a blocului comunitar. Potrivit acestuia, obiectivul este ca Muntenegru să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028.

Oficialul european a evidențiat și avansul Albaniei în negocierile de aderare, precum și angajamentele asumate de Serbia privind reformele electorale și ale sistemului judiciar. De asemenea, Costa a precizat că procesul de deschidere a primului grup de capitole de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova este deblocat.

Știrea inițială:

Summitul va fi prezidat de președintele Consiliului European și găzduit de președintele Muntenegrului

Din partea Uniunii Europene vor participa președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. La discuții este anunțată și prezența Înaltului Reprezentant Kaja Kallas. Tema ediției din acest an este „ Prosperitate și stabilitate comune între UE și Balcanii de Vest” .

Pe agenda liderilor se află și subiectul extinderii, abordat în timpul prânzului de lucru, prilej pentru reafirmarea angajamentului Uniunii Europene față de perspectiva de aderare a statelor din regiune. Discuțiile vor include o evaluare a progreselor înregistrate în procesul de integrare graduală a Balcanilor de Vest în structurile Uniunii Europene. Accentul va fi pus pe continuarea acestui proces, inclusiv prin implementarea Planului de creștere destinat regiunii.

Liderii vor analiza și modalitățile de consolidare a cooperării în fața provocărilor comune, într-un context geopolitic descris ca fiind tot mai complex. Un alt punct central vizează întărirea securității și a rezilienței statelor implicate.

Planul de creștere, lansat în 2023, urmărește accelerarea convergenței socio-economice cu Uniunea Europeană și facilitarea integrării treptate în piața unică. Printre obiective se află consolidarea integrării economice în piața unică a UE, stimularea cooperării regionale prin Piața Regională Comună și susținerea reformelor printr-un pachet financiar de până la 6 miliarde EUR pentru investiții și reforme.

Cooperare economică și rolul Uniunii Europene în regiune

În paralel cu procesul de integrare, discuțiile vor viza și consolidarea cooperării economice regionale. Planul de creștere include mecanisme care încurajează legături economice mai strânse între statele din Balcanii de Vest și Uniunea Europeană, precum și susținerea reformelor necesare apropierii de standardele comunitare.

Uniunea Europeană este prezentată drept principalul partener al regiunii, atât din punct de vedere comercial, cât și ca investitor și donator. Această poziție este reflectată în nivelul de interdependență economică și în proiectele de cooperare aflate deja în derulare.

Un segment important al discuțiilor va fi dedicat cooperării în domeniul politicii externe, securității și apărării. Liderii vor analiza modalități de sprijin pentru consolidarea capacităților de apărare ale statelor din Balcanii de Vest, inclusiv prin Instrumentul European pentru Pace și prin parteneriate și dialoguri dedicate securității.

Ultima reuniune la nivel înalt a avut loc la Bruxelles în decembrie 2025

De asemenea, agenda include măsuri privind întărirea rezilienței în fața atacurilor cibernetice și a altor amenințări hibride. Sunt avute în vedere acțiuni coordonate pentru combaterea manipulării informațiilor și a dezinformării, cu implicarea Agenției UE pentru Cibersecuritate (ENISA), a Scutului European pentru Democrație și a Sistemului de Alertă Rapidă (RAS) împotriva dezinformării.

Contextul politic și întâlnirile premergătoare: Summitul se înscrie în implementarea agendei strategice 2024-2029 a Consiliului European și continuă seria întâlnirilor periodice UE–Balcanii de Vest inițiate în 2018. Ultima reuniune la nivel înalt a avut loc la Bruxelles în decembrie 2025.

Înaintea summitului de la Tivat, președintele Consiliului European António Costa are programate, între 1 și 4 iunie 2026, întâlniri cu liderii din regiune. Discuțiile vor acoperi teme precum extinderea, integrarea treptată, cooperarea regională, securitatea și stabilitatea, fără a introduce direcții suplimentare față de agenda deja stabilită.

Președintele Nicușor Dan, la Summitul UE–Balcanii de Vest de la Tivat

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, președintele României, Nicușor Dan, va participa vineri, 5 iunie 2026, la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, programat să aibă loc la Tivat, în Muntenegru. Participarea României la summit este interpretată ca o reconfirmare a sprijinului pentru parcursul european al Balcanilor de Vest, dar și al Republicii Moldova și Ucrainei.

În același timp, este subliniată încurajarea adresată partenerilor din regiune de a valorifica sprijinul oferit de Uniunea Europeană, în contextul evoluțiilor geopolitice actuale. În cadrul dezbaterilor, președintele României urmează să transmită că „extinderea Uniunii este o investiție strategică în securitatea și prosperitatea întregului continent european”.

Totodată, este menționat că procesul de aderare trebuie să rămână „bazat pe merite proprii, pe îndeplinirea riguroasă a standardelor necesare și pe asumarea opțiunii strategice pro-europene a statelor candidate, inclusiv alinierea deplină la Politica Externă și de Securitate Comună și implementarea măsurilor restrictive la adresa Federației Ruse”.

Evaluarea progreselor în procesul de aderare

Reuniunea de la Tivat va include o analiză a progreselor realizate până în prezent în procesul de aderare. În acest context, președintele României va evidenția importanța continuării reformelor structurale în statele candidate, cu accent pe consolidarea statului de drept.

Discuțiile vor viza și modul în care aceste reforme pot susține apropierea treptată de standardele Uniunii Europene, în linie cu obiectivele de integrare asumate la nivel regional. Accentul rămâne pe menținerea ritmului reformelor și pe respectarea angajamentelor asumate în procesul de aderare.

În cadrul acelorași dezbateri, președintele României va pleda pentru întărirea conectivității energetice și de transport între Uniunea Europeană și Balcanii de Vest. Este vizată identificarea unor noi domenii de integrare graduală, menite să sprijine interdependențele economice și infrastructurale.

Aceste direcții sunt asociate cu nevoia de creștere a rezilienței în actualul context geopolitic, în care cooperarea regională și integrarea treptată sunt prezentate drept elemente relevante pentru stabilitate și dezvoltare.