Finlanda propune extinderea Uniunii Europene la 40 de state, incluzând Turcia și Balcanii. Alexander Stubb: Trebuie să gândim la scară largă și geografic

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, susține că Uniunea Europeană (UE) ar trebui extinsă la 40 de state, incluzând Turcia, Balcanii, Islanda și Norvegia, pentru a-și crește influența și securitatea mondială mai rapid.

Finlanda propune extinderea UE la 40 de state, incluzând Turcia și Balcanii

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, susține că UE ar trebui să devină mult mai mare și să ajungă la aproximativ 40 de state și să își folosească mai bine influența în lume. Printre țările pe care le-a menționat ca posibili membri sau apropiați ai UE se află Marea Britanie, Canada, Turcia, Norvegia și Islanda.

Stubb a mai spus că perioada actuală este o „fereastră scurtă de oportunitate” pentru extinderea UE deoarece după încheierea războiului din Ucraina și eventuale schimbări politice în SUA, interesul pentru extindere ar putea scădea. El a susținut că puterea Europei depinde de mărimea și influența sa și că extinderea a fost mereu una dintre cele mai bune politici ale UE. În opinia lui, UE ar trebui să includă cât mai multe state europene și chiar unele din afara Europei. El a spus că UE ar trebui să se uite mai mult către vest și să încerce să readucă Regatul Unit sau măcar să îl apropie din nou de blocul european.

Despre Canada, Stubb a spus că ar putea fi o opțiune de viitor și a sugerat că ar fi mai bine ca aceasta să devină parte a UE decât să fie văzută ca apropiată de Statele Unite. Această idee apare în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a făcut declarații despre posibilitatea ca Canada să devină „al 51-lea stat” al SUA.

Ministrul de Externe al Canadei, Anita Anand, a declarat anterior că țara sa vrea să își diversifice relațiile economice și să își întărească poziția ca „putere medie”. La rândul său, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a susținut ideea de a consolida acest rol al Canadei pe scena internațională.

„În acest moment, trebuie să gândim la scară largă și geografic, trebuie să extindem sau cel puțin să creăm membri suficient de flexibili pentru a include un total de 40 de state europene – sau chiar non-europene. Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc de al 51-lea stat al Statelor Unite?”, a întrebat Stubb.

Finlanda cere relansarea discuțiilor despre Balcanii de Vest, Islanda și Norvegia în extinderea UE

Stubb a afirmat, după ce a analizat situația din Ucraina, Republica Moldova și Georgia, că ar trebui luată în serios și situația Turciei. În opinia sa, despre Turcia se vorbește prea puțin și că UE ar trebui să își schimbe modul de gândire. Din punctul lui de vedere, din motive de securitate, Turcia ar trebui să fie cât mai aproape de UE.

Stubb a mai spus că atenția ar trebui să se îndrepte și spre sud și sud-estul Europei, mai ales spre Balcanii de Vest, pe care i-a descris ca fiind o zonă tensionată. El a menționat că este important ce se întâmplă cu țări precum Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, considerând că toate acestea sunt relevante pentru stabilitatea regiunii. El a adăugat că și țările din nord sunt importante pentru el, în special Islanda, care ar urma să organizeze un referendum, și Norvegia.

În general, Stubb a spus că Europa trebuie să gândească mai amplu dacă vrea să aibă influență în lume, dar a recunoscut că nu are încă răspunsuri clare despre cum, când sau cine ar trebui să facă aceste lucruri.

Între timp, în Islanda, parlamentul a votat recent pentru organizarea unui referendum pe 29 august, în care cetățenii vor decide dacă țara ar trebui să înceapă negocierile de aderare la UE. Islanda a depus o cerere de aderare în 2009, după criza financiară globală, dar a oprit procesul câțiva ani mai târziu. Fostul prim-ministru islandez Katrín Jakobsdóttir a spus că nu vede un motiv clar pentru aderarea la UE deoarece Islanda are deja relații economice bune cu blocul european și un nivel de trai ridicat. A adăugat însă că, dacă populația își dorește aderarea, acest lucru trebuie respectat.

În același timp, Norvegia își reanalizează relația cu UE în contextul tensiunilor globale dintre SUA și China. Țara a respins de două ori până acum aderarea la UE, dar acum subiectul revine în discuție.

„Nimeni nu mai vorbește despre Turcia și trebuie să ne deschidem mintea pentru a înțelege că, cel puțin din perspectiva securității, Turcia trebuie să fie cât mai aproape posibil. Apoi mergem spre sud sau sud-est, ne uităm la Balcanii de Vest, adică acolo este cel mai fierbinte punct din Europa… este extrem de important. Ce facem cu Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord?

Ce facem cu Bosnia și Herțegovina? Și în final, cele care îmi sunt cu adevărat apropiate, dacă mergi spre nord, sunt Islanda, care organizează un referendum, și apoi Norvegia. Trebuie să începem să gândim la scară largă dacă vrem să proiectăm putere în lume. Dar cine va face asta, când, unde și cum, nu știu”, a punctat Stubb.

Despre extinderea UE

Extinderea Uniunii Europene are loc atunci când noi state decid să adere la această organizație. De-a lungul timpului, acest proces s-a repetat de mai multe ori și a avut un impact semnificativ atât asupra Uniunii Europene, cât și asupra țărilor care au devenit membre. În ansamblu, extinderea a contribuit la consolidarea unui climat de stabilitate, pace și prosperitate pe întregul continent european.

Pentru țările care aderă la Uniunea Europeană, extinderea aduce o serie de avantaje importante. Aceste state beneficiază de o mai mare stabilitate politică, iar cetățenii lor au libertatea de a locui, studia sau lucra în orice stat membru al Uniunii. În plus, aderarea facilitează intensificarea schimburilor comerciale datorită accesului la piața unică europeană și atrage creșterea finanțărilor și a investițiilor. Totodată, noile state membre ajung să se alinieze unor standarde mai ridicate în domeniul social, al protecției mediului și al drepturilor consumatorilor.

Extinderea aduce beneficii și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Aceasta contribuie la creșterea prosperității și la apariția unor noi oportunități atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățenii europeni. De asemenea, Uniunea își consolidează poziția pe scena internațională, dobândind o voce mai puternică la nivel global. Diversitatea culturală este, la rândul ei, îmbogățită, iar principiile democrației, ale statului de drept și ale respectării drepturilor omului sunt promovate mai eficient. În același timp, extinderea reprezintă o investiție importantă în menținerea păcii și securității în Europa.

Ce state pot adera la UE? Procedura de aderare

Orice țară europeană poate adera la Uniunea Europeană, cu condiția să îndeplinească anumite criterii de aderare, cunoscute sub numele de criteriile de la Copenhaga. Aceste condiții includ existența unor instituții stabile care să garanteze democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protecția minorităților. De asemenea, este necesară o economie de piață funcțională, capabilă să facă față presiunii concurențiale din cadrul pieței unice europene. În plus, statul candidat trebuie să aibă capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din statutul de membru al UE, inclusiv aplicarea întregii legislații europene și respectarea obiectivelor Uniunii.

Procesul de aderare la Uniunea Europeană este unul complex și se desfășoară în mai multe etape, comune tuturor statelor candidate. Acestea trebuie să îndeplinească aceleași cerințe stricte și să parcurgă aceleași proceduri până la obținerea statutului de membru.

Prima etapă este depunerea candidaturii. Statul care dorește să adere la UE transmite o cerere oficială către Consiliul Uniunii Europene, care solicită ulterior Comisiei Europene să evalueze capacitatea țării respective de a îndeplini criteriile de aderare. Pe baza recomandărilor primite, Consiliul decide dacă acordă țării statutul de candidat și dacă se pot deschide negocierile de aderare, decizie care trebuie aprobată în unanimitate de toate statele membre.

A doua etapă este cea a negocierilor de aderare. În această fază, țara candidată lucrează la alinierea legislației și a standardelor sale la acquis-ul comunitar, adică ansamblul de legi și reguli ale Uniunii Europene. Progresele sunt monitorizate constant de Comisia Europeană, care informează periodic Consiliul și Parlamentul European prin rapoarte și evaluări.

Ultima etapă este aderarea propriu-zisă. După finalizarea negocierilor, Comisia Europeană emite un aviz privind gradul de pregătire al țării candidate. Dacă evaluarea este favorabilă, se elaborează un tratat de aderare care stabilește condițiile exacte ale intrării în Uniunea Europeană. Acest tratat trebuie aprobat de instituțiile europene și ratificat de toate statele membre, precum și de țara candidată. Aderarea devine oficială la data prevăzută în tratat.