Norvegia se lovește de opoziția marilor investitori. Tot mai multe fonduri cer oprirea forajelor petroliere din Arctica

Norvegia se confruntă cu un val tot mai amplu de opoziție din partea investitorilor europeni față de planurile de extindere a forajelor de petrol în Arctica. Alte șase instituții financiare importante s-au alăturat demersului prin care solicită prioritizarea tranziției energetice în locul dezvoltării unor noi exploatări. Disputa are loc în contextul în care autoritățile de la Oslo încearcă să convingă Uniunea Europeană să își reconsidere poziția privind exploatările din regiunea arctică.

Tot mai multe instituții financiare contestă planurile Norvegiei de extindere a forajelor în Arctica

Norvegia se confruntă cu o opoziție în creștere din partea marilor investitori europeni, după ce încă șase instituții financiare și-au exprimat oficial dezacordul față de planurile autorităților norvegiene de a extinde exploatările petroliere în Arctica. În opinia acestora, consolidarea securității energetice a Europei nu ar trebui realizată în detrimentul obiectivelor privind protecția mediului și accelerarea tranziției către surse de energie cu emisii reduse.

Potrivit Bloomberg, printre noile instituții care s-au alăturat opoziției se numără Swedbank Robur Fonder AB, Sarasin & Partners LLP, fondul de pensii francez Ircantec, fondul de pensii britanic West Yorkshire, compania irlandeză KBI Global Investors și grupul suedez Länsförsäkringar AB, care activează atât în domeniul bancar, cât și al administrării fondurilor de pensii.

Aceste organizații completează lista formată deja din zeci de investitori instituționali, majoritatea provenind din statele scandinave, care la începutul acestui an au cerut blocarea inițiativei Norvegiei de a intensifica forajele în Arctica. Guvernul de la Oslo susține că noile exploatări sunt necesare pentru a compensa declinul producției din zăcămintele mature din Marea Nordului și pentru a asigura aprovizionarea pe termen lung cu petrol a consumatorilor europeni.

În argumentația transmisă instituțiilor europene, investitorii avertizează asupra impactului major pe care dezvoltarea unor noi exploatări l-ar putea avea asupra unei regiuni considerate printre cele mai sensibile din lume.

„Arctica este unul dintre cele mai vulnerabile ecosisteme ale planetei și găzduiește o faună sălbatică unică… O extindere suplimentară a exploatărilor de petrol și gaze ar adăuga presiune asupra acestor ecosisteme de importanță globală, crescând riscul de deversări și scurgeri de petrol”, a declarat primul grup de oponenți într-o scrisoare adresată Comisiei Europene.

Uniunea Europeană aplică în prezent o interdicție de facto privind forajele în Arctica, iar Norvegia, deși nu este stat membru al blocului comunitar, aliniază o mare parte dintre politicile sale la reglementările europene. În același timp, țara rămâne cel mai mare furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene.

Guvernul de la Oslo susține că exploatările arctice sunt esențiale pentru securitatea energetică a Europei

Autoritățile norvegiene încearcă să convingă Bruxellesul să își revizuiască poziția privind exploatările petroliere din Arctica, argumentând că actualul context geopolitic impune o abordare diferită în ceea ce privește securitatea energetică europeană.

Demersurile Norvegiei s-au intensificat după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, conflict care a declanșat cel mai recent război din Orientul Mijlociu și a determinat Teheranul să închidă Strâmtoarea Ormuz, afectând grav fluxurile de petrol și gaze provenite din regiune.

În acest context, guvernul de la Oslo încearcă să promoveze resursele de gaze naturale din Arctica drept o soluție strategică pentru reducerea vulnerabilității energetice a Europei, susținând că acestea trebuie analizate din perspectiva securității aprovizionării și nu exclusiv prin prisma impactului asupra climei.

Prim-ministrul norvegian a criticat, luna trecută, actuala poziție a Uniunii Europene privind exploatările din Arctica, apreciind că aceasta nu reflectă realitățile actuale ale pieței energetice și ale contextului geopolitic.

„A spune că ar trebui să existe un moratoriu asupra acestui lucru nu cred că este o afirmație informată. Nu cred că este vorba de informații actualizate”, a declarat Jonas Gahr Støre pentru Financial Times.