BCE vede un risc major pentru zona euro. Dobânzile cresc pentru prima dată din 2023

BCE a decis joi majorarea ratelor dobânzilor pentru prima dată în aproape trei ani, pe fondul accelerării inflației și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Măsura vine după luni în care banca centrală a menținut costul creditării neschimbat. Instituția și-a revizuit simultan în creștere prognoza de inflație pentru 2026 și a redus estimările privind avansul economic al zonei euro. Decizia a fost adoptată la sediul băncii din Frankfurt și era anticipată de majoritatea analiștilor financiari.

BCE majorează dobânda-cheie la 2,25% după aproape trei ani de pauză

BCE a decis să ridice rata principală a dobânzii de la 2% la 2,25%, marcând prima majorare operată de instituție după luna septembrie 2023. Hotărârea a fost luată de Consiliul Guvernatorilor, principalul organism de decizie al băncii centrale, după ce ratele au rămas nemodificate începând din iunie 2025.

Majorarea intervine într-un context marcat de creșterea presiunilor inflaționiste, generate în principal de scumpirea energiei și de incertitudinile geopolitice care afectează piețele internaționale.

„Războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste, iar decizia de a majora ratele dobânzilor este robustă într-o serie de scenarii care ilustrează modul în care șocul ar putea evolua și afecta perspectivele pe termen mediu pentru zona euro”, a transmis BCE într-un comunicat.

Piețele financiare au reacționat moderat la anunț. Moneda europeană s-a menținut relativ stabilă în raport cu dolarul american, euro fiind tranzacționat în jurul nivelului de 1,1538 dolari după publicarea deciziei.

Creșterea prețurilor la energie împinge inflația peste ținta stabilită de banca centrală

Decizia BCE vine pe fondul unei accelerări a inflației în cele 21 de state care utilizează moneda unică europeană. Evoluția este asociată cu deteriorarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și cu perturbările apărute pe piața energetică globală.

Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a afectat infrastructura energetică din regiune și a amplificat tensiunile în jurul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale. Prin această zonă tranzitează în mod obișnuit aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu hidrocarburi.

Pe fondul acestor evoluții, costurile energiei au continuat să crească. Datele publicate de Eurostat arată că inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în luna mai, față de 3% în aprilie.

În același timp, inflația de bază, indicator urmărit atent de factorii de decizie deoarece exclude prețurile volatile la energie și alimente, a crescut de la 2,2% la 2,5%. Nivelul rămâne peste ținta oficială de 2% urmărită de BCE în cadrul mandatului său privind stabilitatea prețurilor.

Banca centrală revizuiește prognozele și avertizează asupra incertitudinilor generate de război

Odată cu anunțarea noii decizii de politică monetară, BCE și-a actualizat și estimările macroeconomice pentru anul în curs.

Instituția estimează acum o rată medie a inflației de 3% în 2026, comparativ cu prognoza de 2,6% prezentată în luna martie. În paralel, previziunile privind creșterea economică au fost reduse cu 0,1 puncte procentuale, până la 0,8%.

Revizuirea prognozelor reflectă impactul pe care volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice îl pot avea asupra economiei europene în perioada următoare.

Îngrijorările investitorilor s-au amplificat după noile schimburi de atacuri dintre Iran și Statele Unite, produse la doar câteva zile după un alt incident militar major care a alimentat temerile privind o posibilă extindere a conflictului.

„Prin decizia de astăzi, Consiliul Guvernatorilor rămâne bine poziționat pentru a naviga prin incertitudinea cauzată de război”, a declarat BCE, adăugând că nu se „angajează în prealabil la o anumită traiectorie a ratei dobânzii” și va urma o „abordare bazată pe date și de la o reuniune la alta” în ceea ce privește politica monetară.

Mesajul transmis de banca centrală indică faptul că viitoarele decizii privind dobânzile vor depinde de evoluția inflației, de situația economică din zona euro și de impactul pe care conflictul din Orientul Mijlociu îl va avea asupra prețurilor la energie și asupra activității economice europene.