Banca Japoniei păstrează dobânda la 1%. Mesajul care schimbă așteptările piețelor pentru următoarele luni

Banca Japoniei a decis vineri să mențină rata dobânzii de politică monetară la 1%, în linie cu estimările economiștilor și ale piețelor financiare. Hotărârea a fost adoptată cu opt voturi pentru și unul împotrivă, însă banca centrală a transmis că este pregătită să continue înăsprirea politicii monetare dacă riscurile inflaționiste se amplifică. Decizia vine după intervențiile autorităților japoneze pentru susținerea yenului și în contextul presiunilor venite inclusiv din partea Statelor Unite pentru majorarea costului creditării.

Banca Japoniei menține dobânda la 1%, dar semnalează că sunt posibile noi majorări

Banca Japoniei a lăsat neschimbată rata dobânzii de referință la 1%, confirmând scenariul anticipat de aproape toți economiștii consultați înaintea reuniunii de politică monetară. Din cei 87 de analiști chestionați de Reuters, 83 au estimat că instituția va păstra actualul nivel al dobânzii.

Totuși, perspectivele pentru restul anului rămân orientate către o nouă înăsprire a politicii monetare. În același sondaj, 75 dintre cei 87 de economiști au prognozat o creștere a dobânzii cu 25 de puncte de bază, până la 1,25%, înainte de sfârșitul lunii decembrie.

Decizia adoptată la finalul reuniunii de două zile a fost aprobată cu opt voturi pentru și unul împotrivă. Singurul membru care s-a opus, Hajime Takata, a susținut că banca centrală ar fi trebuit să majoreze imediat dobânda la 1,25%, apreciind că economia a intrat într-o etapă în care este nevoie de o reacție mai rapidă la riscurile inflaționiste.

În comunicatul oficial, banca centrală și-a reafirmat disponibilitatea de a continua normalizarea politicii monetare.

„BOJ va continua să majoreze rata dobânzii de politică monetară și să ajusteze gradul de acomodare monetară ca răspuns la evoluțiile activității economice și ale prețurilor, precum și la condițiile financiare”, a transmis instituția.

Banca Japoniei estimează presiuni inflaționiste mai mari și vede riscuri în creștere

Noile prognoze publicate odată cu decizia arată că banca centrală anticipează consolidarea presiunilor inflaționiste în următorii ani, pe fondul creșterii salariilor, al scumpirii petrolului și al deprecierii yenului.

Potrivit estimărilor, inflația de bază ar putea depăși în mod clar ținta de 2% în intervalul cuprins între a doua jumătate a anului fiscal 2026 și anul fiscal 2027. Ulterior, ritmul de creștere al prețurilor ar urma să revină treptat către obiectivul oficial, pe măsură ce efectele energiei se vor reduce.

Raportul instituției subliniază că mecanismul prin care salariile și prețurile se susțin reciproc este de așteptat să continue, iar așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung vor crește.

În același timp, banca centrală a revizuit ușor prognozele privind indicele prețurilor de consum. Estimarea pentru anul fiscal 2026 a fost redusă de la 2,8% la 2,5%, în timp ce prognoza pentru anul fiscal 2027 a fost majorată de la 2,3% la 2,4%. Documentul precizează, de asemenea, că riscurile privind evoluția prețurilor sunt orientate în sens ascendent.

Anterior, membrul Consiliului de administrație Naoki Tamura avertizase că inflația de bază este menținută artificial sub pragul de 2% de măsurile guvernamentale privind energia și taxele școlare, apreciind că, fără aceste intervenții, indicatorul s-ar situa deja peste ținta urmărită de banca centrală.

Yenul rămâne sub presiune, iar Washingtonul cere noi majorări ale dobânzii

Hotărârea băncii centrale a avut efecte imediate asupra piețelor financiare. Yenul s-a depreciat în raport cu dolarul imediat după anunț, coborând la aproximativ 160,76 yeni pentru un dolar, însă a rămas peste minimele ultimilor 40 de ani atinse la începutul săptămânii.

Anterior, moneda japoneză recuperase puternic din pierderi, după ce autoritățile de la Tokyo au fost suspectate că au intervenit pe piața valutară prin cumpărarea de yeni și vânzarea de dolari. Potrivit unor surse din piață, intervenția ar fi avut loc pe piețele din New York.

În același timp, randamentele obligațiunilor guvernamentale japoneze au rămas la niveluri ridicate. Înaintea deciziei, randamentul obligațiunilor pe doi ani a urcat la 1,515%, iar cel al obligațiunilor pe cinci ani la 2,03%. Randamentul titlurilor pe zece ani s-a menținut în apropierea nivelului de 2,8%, aproape de cele mai ridicate valori din ultimele decenii.

După publicarea hotărârii, randamentul obligațiunilor pe doi ani a oscilat în jurul nivelului de 1,5%, în timp ce contractele futures pentru obligațiunile guvernamentale japoneze cu scadență la zece ani și-au redus o parte din câștigurile inițiale.

Contextul este complicat și de poziția exprimată de Statele Unite. Departamentul Trezoreriei SUA a cerut public Japoniei să continue majorarea ratelor dobânzilor, argumentând că normalizarea politicii monetare ar contribui la limitarea inflației și la reducerea volatilității cursului de schimb.

„Normalizarea politicii monetare ar ajuta la ancorarea așteptărilor inflaționiste și la reducerea volatilității excesive a cursului de schimb”, se arată în raportul semestrial privind politica valutară publicat de Departamentul Trezoreriei SUA.

Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a declarat, la rândul său, că yenul pare „foarte subevaluat”, afirmație interpretată de o parte a piețelor drept un semnal că Washingtonul privește favorabil intervențiile autorităților japoneze pentru susținerea monedei naționale.

Investitorii își îndreaptă acum atenția către declarațiile guvernatorului Kazuo Ueda, în căutarea unor indicii privind ritmul viitoarelor majorări de dobândă, în condițiile în care piața anticipează că următoarea decizie de înăsprire a politicii monetare ar putea veni până la sfârșitul anului.