Taxele și accizele îi împovărează pe șoferi. Dumitru Chisăliță avertizează că sistemul fiscal crește semnificativ prețul la carburanți: Statul transformă avantajul într-un dezavantaj

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a publicat o analiză privind structura prețurilor la carburanți, din care rezultă o situație greu de explicat pentru consumatori. Mai precis, are cea mai ieftină benzină înainte de aplicarea taxelor fiscale vizibile, dar cea mai scumpă benzină la pompă dintre statele analizate din Europa Centrală și de Est.

Dumitru Chisăliță a publicat o analiză privind structura prețurilor la carburanți

Potrivit datelor analizate în ziua de 31 iulie 2026, benzina costa în România 1,785 euro/litru, comparativ cu 1,735 euro în Cehia, 1,711 euro în Slovacia, 1,667 euro în Polonia, 1,666 euro în Ungaria, 1,645 euro în Slovenia, 1,630 euro în Croația și 1,540 euro în Bulgaria. Astfel, benzina la pompă era cu 3% mai scumpă în România decât în Cehia, cu 4% față de Slovacia, cu 7% față de Polonia și Ungaria, cu 8% față de Slovenia, cu 9% față de Croația și cu 14% față de Bulgaria.

În aceeași zi, motorina ajunsese la 1,984 euro/litru în România, fiind și ea cea mai scumpă din grupul regional analizat, potrivit analizei publicate de Dumitru Chisăliță pe site-ul AEI.

Analiza arată însă că adevărata explicație apare atunci când este descompus prețul carburantului. Înainte de accize, TVA și celelalte taxe fiscale vizibile, benzina costa în România doar 0,890 euro/litru. Acest nivel era mai redus decât în Ungaria, unde prețul fără taxe era de 0,916 euro/litru, decât în Bulgaria, cu 0,920 euro/litru, și decât în Polonia, cu 0,934 euro/litru.

Calculul prezentat pornește de la prețurile zilnice, TVA-ul fiecărui stat și accizele raportate în ultimul buletin european. Structura estimată a prețului arată că România avea un preț fără taxe de 0,890 euro/litru, Bulgaria 0,920 euro/litru, Ungaria 0,916 euro/litru și Polonia 0,934 euro/litru. Astfel, benzina fără taxe era mai ieftină în România cu aproximativ 3% față de Bulgaria și Ungaria și cu aproximativ 5% față de Polonia.

„România reușește o performanță greu de explicat consumatorului: are cea mai ieftină benzină înainte de aplicarea taxelor la vedere, dar cea mai scumpă benzină la pompă dintre statele analizate din Europa Centrală și de Est.

La 31 iulie 2026, benzina costa în România 1,785 euro/litru, față de 1,540 euro în Bulgaria, 1,666 euro în Ungaria și 1,667 euro în Polonia. Motorina ajunsese la 1,984 euro/litru, fiind, de asemenea, cea mai scumpă din grupul regional. (…) Aceasta este fotografia de la pompă. Dar adevărata explicație apare când desfacem prețul.

Înainte de accize, TVA și celelalte taxe fiscale vizibile, benzina costa în România numai 0,890 euro/litru. Este mai ieftină decât în Ungaria, unde pretul este de 0,916 euro/litru, decât în Bulgaria, cu 0,920 euro/litru, și decât în Polonia, cu 0,934 euro/litru.

Calculul pornește de la prețurile zilnice de mai sus, TVA-ul fiecărui stat și accizele raportate în ultimul buletin european. (…) Cu alte cuvinte, rafinarea, aprovizionarea, biocomponentul, transportul, depozitarea, distribuția și marjele comerciale conduceau în România la cel mai mic preț înainte de taxarea directă dintre țările comparate. După aceea venea statul”, a subliniat Dumitru Chisăliță.

Nivelul taxelor fiscale este semnificativ mai ridicat în România

În schimb, nivelul taxelor fiscale vizibile era semnificativ mai ridicat în România. Taxele la vedere, formate din TVA, acciză și taxe fixe, însumau 0,895 euro/litru în România, față de 0,620 euro/litru în Bulgaria, 0,750 euro/litru în Ungaria și 0,733 euro/litru în Polonia. Ca urmare, prețul final ajungea la 1,785 euro/litru în România, 1,540 euro/litru în Bulgaria, 1,666 euro/litru în Ungaria și 1,667 euro/litru în Polonia. Ponderea taxelor în prețul final era de 50,1% în România, comparativ cu 40,3% în Bulgaria, 45,0% în Ungaria și 44,0% în Polonia.

Concluzia analizei este că rafinarea, aprovizionarea, biocomponentul, transportul, depozitarea, distribuția și marjele comerciale conduceau în România la cel mai mic preț înainte de taxarea directă dintre țările comparate. Avantajul comercial era însă anulat prin nivelul fiscalității.

Peste cei 0,890 euro/litru se adăugau în România 0,895 euro taxe la vedere, reprezentând accize și TVA, o valoare care depășea chiar componenta comercială a benzinei. Din prețul final de 1,785 euro/litru, statul încasa puțin mai mult decât întregul lanț economic implicat în producerea, importul, transportul maritim, rafinarea, transportul intern, depozitarea și comercializarea carburantului.

În Bulgaria, taxele însumau aproximativ 0,620 euro/litru, în Ungaria 0,750 euro/litru, iar în Polonia 0,733 euro/litru.

„Statul transformă avantajul într-un dezavantaj. Peste cei 0,890 euro/litru se adăugau în România 0,895 euro taxe la vedere (accize si TVA), depășind chiar valoarea comercială a benzinei.

Din prețul final de 1,785 euro/litru, statul lua puțin mai mult decât întregul lanț care producea, importa, transporta pe mare, rafina, transporta în țară, depozita și vindea carburantul.

În Bulgaria, taxele însumau aproximativ 0,620 euro/litru. În Ungaria, 0,750 euro, iar în Polonia, 0,733 euro.

Față de Bulgaria, România pornea cu un avantaj: benzina fără taxele la vedere era mai ieftină cu aproximativ 3 eurocenți/litru. Dar fiscalitatea românească era mai mare cu circa 27,5 eurocenți. Avantajul comercial era șters, iar la pompă apărea un dezavantaj de 24,5 eurocenți/litru.

Pentru un rezervor de 50 de litri, românul plătea cu 12,25 euro mai mult decât bulgarul. Nu pentru că benzina românească era mai scumpă înainte de taxare. Dimpotrivă, era mai ieftină. Diferența era încasată aproape integral de stat.

La prețul de 9,36 lei/litru din România, benzina fără taxele la vedere valorează aproximativ 4,67 lei. Accizele și celelalte taxe fixe adăugau 3,07 lei, iar TVA încă 1,62 lei.

Rezultatul dintr-un litru de benzină, aproximativ 4,69 lei reprezentau taxele la vedere. La un plin de 50 de litri, românul plătea 468 de lei, dintre care aproximativ 234,5 lei ajung la stat. Jumătate din rezervor era carburant. Cealaltă jumătate era fiscalitate”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Taxele din România elimină avantajul comercial

Comparativ cu Bulgaria, România pornea cu un avantaj comercial, deoarece benzina fără taxele la vedere era mai ieftină cu aproximativ 3 eurocenți/litru. Fiscalitatea românească era însă mai mare cu aproximativ 27,5 eurocenți/litru, ceea ce transforma avantajul inițial într-un dezavantaj final de 24,5 eurocenți/litru la pompă.

Pentru un rezervor de 50 de litri, un șofer din România plătea cu 12,25 euro mai mult decât unul din Bulgaria, diferența provenind aproape integral din taxele încasate de stat.

Raportat la prețul de 9,36 lei/litru practicat în România, benzina fără taxele la vedere valora aproximativ 4,67 lei. Accizele și celelalte taxe fixe adăugau 3,07 lei, iar TVA încă 1,62 lei. Dintr-un litru de benzină, aproximativ 4,69 lei reprezentau taxele fiscale vizibile. La un plin de 50 de litri, șoferul plătea 468 de lei, dintre care aproximativ 234,5 lei ajungeau la stat.

Analiza subliniază că jumătate din valoarea rezervorului reprezenta carburantul propriu-zis, iar cealaltă jumătate fiscalitatea.

Un alt aspect evidențiat este mecanismul prin care TVA se aplică inclusiv peste acciză. Acciza este introdusă în preț, iar ulterior TVA este calculat și asupra acestei taxe, ceea ce înseamnă că este percepută o taxă peste altă taxă.

„Taxăm inclusiv taxele. Există și un mecanism fiscal despre care se vorbește prea puțin: TVA se aplică inclusiv peste acciză.

Statul introduce acciza în preț, apoi aplică TVA și asupra acesteia. Românul nu achită doar o taxă, ci plătește o taxă aplicată peste altă taxă.

De aceea, orice majorare a accizei produce două efecte:

crește direct prețul carburantului;
crește și suma încasată ulterior din TVA.
Cu cât acciza este mai mare, cu atât statul colectează mai mult TVA. Iar atunci când carburantul se scumpește, statul devine principalul beneficiar ai scumpirii”, a notat specialistul.

Orice majorare a accizei produce două efecte simultane

Din acest motiv, orice majorare a accizei produce două efecte simultane: crește direct prețul carburantului și majorează suma încasată ulterior din TVA. Cu cât acciza este mai mare, cu atât statul colectează mai mult TVA, iar atunci când carburanții se scumpesc, statul devine principalul beneficiar al scumpirii.

Analiza arată că, deși în mod obișnuit scumpirea benzinei și motorinei este explicată prin evoluția prețului petrolului, cotațiile Platts, războaie, cursul valutar sau costurile rafinăriilor, datele din 31 iulie 2026 indică faptul că acestea nu reprezintă întreaga explicație.

România avea simultan cea mai ieftină benzină înainte de taxele fiscale vizibile și cea mai scumpă benzină la pompă dintre statele analizate din regiune. Potrivit concluziei formulate în analiză, această contradicție nu poate fi explicată prin prețul petrolului internațional, prin activitatea rafinăriilor sau prin marjele comercianților, ci reprezintă rezultatul unei decizii fiscale.

În încheiere, Dumitru Chisăliță a subliniat că România nu are o problemă de competitivitate în ceea ce privește benzina înainte de taxare. Problema apare după aplicarea accizelor și TVA, care transformă cel mai ieftin produs din grupul analizat în cel mai scump la pompă.

„Adevărul pe care consumatorul trebuie să-l vadă. Ni se spune mereu că benzina și motorina sunt scumpe din cauza petrolului, a cotațiilor Platts, a războaielor, a cursului valutar sau a rafinăriilor. Toate acestea contează. Dar cifrele din 31 iulie arată că nu reprezintă întreaga explicație.

România avea cea mai ieftină benzină înainte de taxele fiscale vizibile și, simultan, cea mai scumpă benzină la pompă din regiunea analizată. Această contradicție nu poate fi pusă pe seama petrolului internațional, a rafinăriilor sau a comercianților. Este rezultatul unei decizii fiscale.

România nu are o problemă de competitivitate la benzină înainte de taxare. Statul ia cel mai ieftin produs din grupul analizat și îl transformă, prin accize și TVA, în cel mai scump.

Românii nu plătesc mult pentru că benzina lor este scumpă. Plătesc mult pentru că benzina ieftină este taxată scump”, a conchis președintele AEI.