România, în fața unei posibile crize a carburanților. Dumitru Chisăliță avertizează. Ce se poate întâmpla cu motorina în următoarele săptămâni

România nu se confruntă în prezent cu o lipsă de petrol sau de carburanți, însă riscurile pentru piața energetică sunt în creștere, pe fondul tensiunilor din regiunea Mării Negre și al perturbărilor care afectează principalele rute de aprovizionare cu țiței. Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează că, dacă actualele probleme logistice se prelungesc, țara ar putea intra într-o perioadă marcată de scumpiri succesive, dificultăți de aprovizionare și chiar discontinuități temporare în livrarea unor produse petroliere.

În analiza sa, Chisăliță subliniază că vulnerabilitatea României nu este determinată de un singur eveniment, ci de faptul că mai multe puncte-cheie ale lanțului de aprovizionare sunt expuse simultan riscurilor generate de război.

România depinde de importuri și de infrastructura din zonele de conflict

Potrivit specialistului, producția internă de petrol acoperă doar puțin peste un sfert din necesarul rafinăriilor, restul fiind asigurat din importuri. O mare parte din petrolul kazah, una dintre principalele surse pentru România, tranzitează conducta CPC și terminalul rusesc Novorossiisk înainte de a ajunge în țara noastră.

„România se află în fața unei crize energetice pe care încă o tratează administrativ, prin declarații liniștitoare, deși vulnerabilitățile sunt deja vizibile. Nu se pune problema în acest moment, că România a rămas fără petrol sau carburanți. Există însă toate condițiile pentru apariția unei crize de preț, a unor dificultăți logistice și, într-un scenariu sever, a unor discontinuități temporare de aprovizionare.”

Acesta avertizează că problema nu se rezumă la existența petrolului pe piața mondială, ci la capacitatea României de a-l aduce rapid în țară și de a-l procesa.

„Problema nu este un singur atac, un singur port sau o singură conductă. Problema este că România depinde simultan de mai multe rute care au devenit zone de război.”

Petromidia reprezintă un avantaj, dar și o vulnerabilitate

Analiza arată că rafinăria Petromidia este adaptată în principal pentru prelucrarea petrolului provenit din Kazahstan. Dacă fluxurile prin conducta CPC sunt întrerupte doar câteva zile, situația poate fi gestionată prin stocurile existente și cargourile deja contractate. Dacă însă blocajele persistă săptămâni, România va trebui să identifice rapid surse alternative de țiței.

„Petromidia este adaptată în principal procesării petrolului importat din Kazahstan. Dacă fluxurile CPC se reduc pentru câteva zile, efectul poate fi gestionat prin stocuri și cargouri deja contractate. Dacă perturbarea durează săptămâni, trebuie căutate alte sortimente de petrol, alte nave și alte rute.”

În plus, schimbarea sursei de aprovizionare implică costuri suplimentare, deoarece petrolul alternativ poate avea caracteristici diferite, necesitând alte procese tehnologice și transport mai scump.

„Adevăratul risc este motorina, nu benzina”

În opinia lui Dumitru Chisăliță, produsul cel mai expus în cazul unei crize energetice este motorina, esențială pentru transporturi, agricultură, construcții și industrie.

„Adevăratul risc este motorina, nu benzina. Motorina este sângele economiei românești. Ea alimentează transportul rutier, agricultura, construcțiile, utilajele, distribuția de alimente, intervențiile de urgență și o parte semnificativă din industrie.”

Expertul explică faptul că, în contextul actual al piețelor internaționale, motorina se poate scumpi chiar și atunci când cotațiile petrolului brut scad.

„Aceasta explică de ce este posibil ca Brent să scadă cu 5–10 USD/baril, iar motorina de la pompă să nu se ieftinească sau chiar să continue să crească.”

Ce s-ar putea întâmpla în următoarele săptămâni

Potrivit analizei, evoluția situației depinde de durata perturbărilor care afectează conducta CPC și de evoluția conflictelor din Orientul Mijlociu și Marea Neagră.

În scenariul optimist, România ar putea avea doar o perioadă cu prețuri ridicate la carburanți.

„În scenariul în care CPC reia rapid operațiunile, iar conflictul din Iran nu se agravează, România va avea în principal o criză de preț. Motorina poate rămâne foarte scumpă, dar fără penurie generalizată.”

Într-un scenariu mai complicat, dacă perturbările se prelungesc două până la patru săptămâni, România ar putea intra într-o competiție regională pentru aprovizionarea cu petrol și produse petroliere.

„Atunci pot apărea: scumpiri succesive la pompă, reducerea stocurilor comerciale, renunțarea temporară la unele exporturi, întârzieri ale cargourilor, presiuni asupra rafinăriilor, costuri mai mari pentru agricultură și transport și majorarea prețurilor alimentelor.”

Apel către autorități: este nevoie de un comandament energetic permanent

În finalul analizei, Dumitru Chisăliță susține că România trebuie să renunțe la reacțiile de moment și să creeze un mecanism permanent de monitorizare și coordonare a securității energetice.

„România are nevoie de un comandament energetic și logistic permanent – un Dispecerat Național de Securitate Energetică, nu de o ședință după fiecare atac.”

Expertul consideră că statul trebuie să urmărească în permanență fluxurile de petrol, nivelul stocurilor, activitatea rafinăriilor, disponibilitatea navelor și evoluția prețurilor internaționale, dar și să negocieze din timp rute alternative de aprovizionare.

În concluzie, acesta avertizează că pericolul nu este dispariția petrolului de pe piața mondială, ci incapacitatea României de a-l aduce și procesa la timp.

„România nu este în pragul inevitabil al unei penurii, dar este expusă periculos la o criză petrolieră regională.”

„Un stat nepregătit nu poate opri o dronă cu o ordonanță și nu poate umple un rezervor cu declarații de presă. Dacă ruta CPC, Marea Neagră și Orientul Mijlociu rămân simultan sub presiune, România riscă să descopere că securitatea energetică nu înseamnă să ai petrol undeva în lume, ci să îl ai contractat, transportat, rafinat și disponibil la pompă înainte ca piața să intre în panică.”