Prețul carburanților crește din nou. Cât scot șoferii din buzunar pentru un plin de benzină sau motorină

Prețul carburanților a înregistrat o nouă creștere luni, 27 iulie 2026, după scumpirea benzinei și motorinei la pompă. În București, benzina standard se vinde de la 9,06 lei/litru, iar motorina standard de la 9,92 lei/litru, potrivit datelor publicate de Peco Online. Evoluția vine pe fondul unor noi ajustări ale prețurilor practicate de distribuitori. În paralel, specialiștii atrag atenția că România trebuie să își consolideze capacitatea de răspuns în cazul unei eventuale crize regionale a petrolului.

Prețul carburanților a crescut în marile orașe. Care sunt noile tarife pentru benzină și motorină

Prețul carburanților a urcat din nou la începutul acestei săptămâni, iar șoferii plătesc mai mult pentru alimentarea autovehiculelor atât în București, cât și în alte mari orașe din țară.

Conform datelor centralizate de Peco Online, în Capitală, benzina standard costă între 9,06 și 9,12 lei/litru, în timp ce motorina standard este comercializată la prețuri cuprinse între 9,92 și 9,98 lei/litru.

Cel mai redus tarif pentru benzina standard din București, de 9,06 lei/litru, este practicat în stațiile Petrom și Socar.

Situația este similară și la nivel național. În Timișoara se înregistrează cel mai mic preț pentru benzina standard, de 9,03 lei/litru, în timp ce în București, Cluj-Napoca, Iași și Constanța cel mai mic preț disponibil este de 9,06 lei/litru.

În ceea ce privește motorina standard, cel mai mic preț din București este de 9,92 lei/litru, afișat de Petrom. Comparativ cu ziua de duminică, compania a majorat prețul motorinei cu 4 bani pe litru, de la 9,88 lei la 9,92 lei.

Dumitru Chisăliță cere un comandament permanent pentru gestionarea securității energetice

Pe fondul riscurilor generate de evoluțiile din regiunea Mării Negre și de presiunile asupra pieței petroliere, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, consideră că România are nevoie de o structură permanentă care să coordoneze măsurile de prevenire și gestionare a unei eventuale crize energetice.

În analiza publicată duminică, specialistul susține că un Dispecerat Național de Securitate Energetică ar trebui să monitorizeze permanent principalele elemente care influențează aprovizionarea cu petrol și produse petroliere, pentru ca autoritățile să poată interveni înainte ca problemele să afecteze piața.

„Dispeceratul trebuie să aibă posibilitatea de a coordona orice situație de criză și să urmărească zilnic: fluxurile prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) și terminalul maritim Novorossiisk, producția rafinăriilor românești, cargourile aflate în drum spre Constanța, stocurile de motorină, benzină, kerosen și GPL, exporturile de produse petroliere, capacitatea portuară și fluvială, primele de asigurare și disponibilitatea navelor, prețurile Brent, CPC Blend și motorină europeană, consumul agriculturii și al transportului, riscul militar din Marea Neagră”, se arată în document.

În același document, Dumitru Chisăliță afirmă că România trebuie să negocieze fără întârziere rute și volume alternative de aprovizionare cu petrol din Azerbaidjan, zona Mării Mediterane, Africa de Nord, Marea Nordului și Statele Unite, chiar dacă aceste surse presupun costuri mai ridicate. Totodată, acesta consideră necesară verificarea compatibilității rafinăriilor românești cu alte tipuri de țiței și contractarea din timp a navelor pentru transportul petrolului.

Analiza AEI avertizează asupra vulnerabilităților din aprovizionarea cu petrol

Analiza mai arată că autoritățile ar trebui să stabilească din timp prioritățile de alimentare în cazul unei situații de urgență, astfel încât serviciile de intervenție, structurile de apărare, agricultura, transportul public, aprovizionarea cu alimente și infrastructurile critice să beneficieze cu prioritate de resursele disponibile.

Potrivit documentului, România dispune de rafinării, porturi, conducte, capacități de depozitare și de o producție internă care continuă să aibă un rol important. Cu toate acestea, dependența ridicată de importuri, concentrarea aprovizionării prin Marea Neagră și lipsa unei coordonări operative integrate sporesc expunerea țării în fața unei eventuale crize regionale.

„Cea mai mare amenințare nu este că petrolul dispare din lume. Cea mai mare amenințare este că România ajunge prea târziu la petrolul disponibil, îl cumpără mai scump decât vecinii și apoi încearcă să ascundă criza prin plafonări și controale. Un stat nepregătit nu poate opri o dronă cu o ordonanță și nu poate umple un rezervor cu declarații de presă.

Dacă ruta CPC, Marea Neagră și Orientul Mijlociu rămân simultan sub presiune, România riscă să descopere că securitatea energetică nu înseamnă să ai petrol undeva în lume, ci să îl ai contractat, transportat, rafinat și disponibil la pompă înainte ca piața să intre în panică”, se arată în document.

În aceeași analiză, președintele Asociației Energia Inteligentă afirmă că România tratează în continuare administrativ o situație care necesită măsuri operative și coordonare permanentă. Acesta precizează că, în prezent, nu există riscul ca țara să rămână fără petrol sau fără carburanți, însă sunt întrunite condițiile pentru apariția unor noi scumpiri, a unor dificultăți logistice și, într-un scenariu sever, a unor întreruperi temporare ale aprovizionării.