Rusia aduce Irlanda în centrul unei noi amenințări. Ce măsuri pregătește guvernul de la Dublin

Irlanda își reconsideră politica de securitate după intensificarea activităților navale rusești în apropierea apelor sale. Deși și-a bazat mult timp siguranța pe poziția geografică și pe statutul de neutralitate, autoritățile de la Dublin admit că infrastructura critică submarină transformă țara într-un punct strategic pentru Europa. Schimbarea de abordare vine în contextul în care Irlanda deține președinția rotativă a Consiliului UE și anunță măsuri pentru consolidarea securității maritime.

Irlanda își reconsideră apărarea după intensificarea prezenței navale rusești

Irlanda a privit timp de decenii spațiul maritim din jurul insulei ca pe o zonă ferită de amenințări, mizând pe poziția sa geografică aflată la extremitatea vestică a Europei. Evoluțiile din ultimii ani au schimbat însă această percepție, iar autoritățile consideră că vulnerabilitățile din domeniul maritim nu mai pot fi ignorate.

Semnalele de alarmă au devenit evidente după apariția repetată în apele irlandeze a navei rusești Yantar. Deși este prezentată oficial drept navă de cercetare, aceasta este suspectată că poate instala echipamente de supraveghere pe cablurile submarine. În 2024, în timp ce se afla în Marea Irlandei, vasul a staționat deasupra conductei de gaz care leagă Irlanda de Marea Britanie și și-a activat transponderul, gest interpretat drept un mesaj privind apropierea de infrastructura critică.

În paralel, autoritățile irlandeze au observat în ultimele săptămâni o creștere a numărului de nave din așa-numita „flotă-fantomă” a Rusiei, care traversează Atlanticul de Nord pentru a evita controalele mai stricte impuse în apele britanice și franceze, scrie The Guardian.

Pentru oficialii de la Dublin, aceste evoluții confirmă că Irlanda nu mai poate conta exclusiv pe avantajul poziției sale geografice, întrucât se află în prima linie atunci când este vorba despre protejarea infrastructurii maritime europene.

De ce infrastructura submarină transformă Irlanda într-un punct strategic

Importanța strategică a Irlandei este legată de rețeaua de cabluri submarine și de infrastructura energetică aflată în apele sale. Zona economică exclusivă a țării este traversată de numeroase rute maritime, conducte de gaz și conexiuni digitale esențiale pentru comunicațiile dintre Europa și America de Nord.

Aproximativ 75% dintre cablurile submarine transatlantice trec prin sau în apropierea zonei economice exclusive a Irlandei. Acest spațiu maritim, care se întinde pe o rază de 200 de mile marine, este de aproximativ șapte ori mai mare decât suprafața terestră a țării, iar Irlanda deține drepturi suverane asupra resurselor naturale din această zonă.

Poziția strategică a atras în ultimele decenii investiții importante din partea marilor companii americane de tehnologie, care și-au stabilit sediile europene în Irlanda, sporind și mai mult importanța protejării infrastructurii critice.

Odată cu preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, Irlanda a transmis că securitatea va reprezenta una dintre prioritățile mandatului de șase luni, fără ca această schimbare să afecteze politica tradițională de neutralitate.

Prima strategie maritimă din istoria Irlandei marchează schimbarea de direcție

Guvernul irlandez consideră că perioada în care securitatea era privită aproape exclusiv din perspectiva terestră a luat sfârșit. În acest context, ministrul de externe Helen McEntee a prezentat în februarie prima strategie maritimă din istoria țării.

Noua strategie urmărește eliminarea a ceea ce autoritățile numesc „orbirea marină”, adică tendința de a ignora importanța spațiului maritim în arhitectura națională de securitate. Documentul stabilește drept obiectiv consolidarea capacității Irlandei de a-și apăra infrastructura critică submarină și domeniul maritim.

„Nu suntem imuni la nicio ameninţare. Vom colabora cu alte naţiuni europene pe obiective şi priorităţi comune în apărarea infrastructurii noastre critice, asigurându-ne că ne concentrăm pe securitate în sens mai larg”, a declarat Helen McEntee.

Fostul ofițer al Marinei Irlandeze Caoimhín Mac Unfraidh apreciază că strategia reprezintă un pas înainte, însă avertizează că investițiile rămân insuficiente pentru nevoile reale ale țării.

„Depindem de bunăvoinţa prietenilor şi a vecinilor. Dar nu a fost mereu aşa şi nu va fi mereu aşa”, a declarat acesta.

Ulterior, fostul comandant al navelor LÉ Orla și LÉ Eithne a explicat că simpla achiziție de sisteme sonar și radar nu este suficientă pentru modernizarea apărării maritime.

„Ceea ce e nevoie este acel gen de viziune de ansamblu pentru ca o naţiune maritimă să aibă o marină demnă de acest nume. Iar asta înseamnă nave noi, cu noi capabilităţi, campanii de recrutare şi înfiinţarea mai multor baze”, a afirmat Caoimhín Mac Unfraidh.

Bugetul redus pentru apărare continuă să atragă critici din partea partenerilor europeni

În pofida noilor planuri, Irlanda rămâne statul membru al Uniunii Europene cu cele mai mici cheltuieli pentru apărare raportate la produsul intern brut. În 2024, bugetul destinat acestui domeniu a reprezentat doar 0,2% din PIB, comparativ cu media europeană de 1,3%, iar nivelul este semnificativ inferior celui înregistrat chiar și de Austria, un alt stat neutru, care a alocat 0,6% din PIB.

Guvernul irlandez susține că a programat investiții de capital de 1,7 miliarde de euro în perioada 2026-2030, ceea ce reprezintă o creștere de 55% față de intervalul anterior. Totodată, executivul afirmă că problemele de personal din marina militară încep să fie depășite, după ce efectivele au crescut cu 12% în 2025.

Totuși, dificultățile persistă. În același an, autoritățile au confirmat că doar două dintre cele opt nave ale flotei erau operaționale, în principal din cauza deficitului de personal.

Problemele armatei au devenit vizibile și după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat oferta Dublinului de a transfera 27 de vehicule blindate ușoare.

„Costul recondiţionării lor este mai mare decât valoarea pe care ar oferi-o”, a spus președintele ucrainean.

Criticile au venit și din partea unor oficiali europeni. În 2022, Margrethe Vestager avertiza că Irlanda are obligația de a contribui la protejarea spațiului maritim european.

„Nimeni nu poate fi veriga slabă a lanţului nostru de protecţie”, a transmis fostul vicepreședinte al Comisiei Europene.

În 2025, fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves l-a criticat pe atunci președintele Irlandei, Michael Higgins, după declarațiile acestuia privind solicitările NATO de majorare a cheltuielilor militare.

„Au oamenii aceştia vreun pic de luciditate în privinţa geografiei lor privilegiate sau a oportunităţii de a comenta măcar, în condiţiile în care beneficiază de securitatea implicită oferită de NATO?”, a spus Ilves.

Pe plan intern însă, apărarea continuă să ocupe un loc secundar în preocupările electoratului. Potrivit unui sondaj More in Common, principalele teme de interes pentru irlandezi rămân costul vieții, locuințele și imigrația, în timp ce doar 5% dintre respondenți au indicat războiul din Ucraina și numai 4% au menționat apărarea drept priorități.

Această realitate este explicată și de Eoin McNamara, cercetător la Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaționale, care consideră că securitatea nu aduce beneficii electorale în Irlanda.

„Există un impuls puternic din partea opiniei publice de a se concentra pe aceste probleme interne, de zi cu zi”, a declarat McNamara.

Referindu-se la rolul investițiilor militare, acesta a subliniat că apărarea trebuie privită ca o garanție pentru funcționarea economiei.

„Nu cred că acest lucru a ajuns încă la opinia publică”, a adăugat McNamara.