Studiu BCG: 72% dintre români consideră că economia țării se află într-o situație nefavorabilă. Consumatorii aleg doar produsele aflate la promoție

Consumatorii români devin tot mai pesimiști în privința economiei, pe fondul inflației ridicate și al creșterii prețurilor la energie, arată un studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) în aprilie 2026. Cercetarea, desfășurată în România și alte 10 țări europene, evidențiază schimbări importante în comportamentul de consum și în prioritățile populației.

Studiu BCG: 72% dintre români consideră că economia țării se află într-o situație nefavorabilă

Peste 70% dintre români descriu situația economică a țării în termeni negativi, iar principalele lor îngrijorări sunt legate de prețurile la energie și de inflație, care au atins cele mai ridicate niveluri din Europa. Potrivit unui studiu publicat joi de Boston Consulting Group (BCG), 72% dintre consumatorii români au o percepție negativă asupra economiei naționale, procent în creștere cu opt puncte procentuale față de anul trecut și semnificativ peste media europeană, de 56%.

Conform cercetării, consumatorii români devin tot mai pesimiști în privința perspectivelor economice și politice ale țării. În același timp, aceștia continuă să acorde prioritate cheltuielilor esențiale și să caute activ cel mai bun raport calitate-preț. Studiul evidențiază faptul că românii sunt mai preocupați decât media europeană de evoluția economiei, de inflație, de costurile energiei și de incertitudinile geopolitice.

Datele arată că 75% dintre respondenți sunt îngrijorați de prețurile la energie, iar 73% de inflație, acestea fiind cele mai ridicate procente înregistrate în Europa pentru principalele preocupări analizate de BCG. 73% dintre participanții la studiu au o percepție negativă asupra climatului politic, comparativ cu 61% la nivel european.

În contrast cu pesimismul legat de contextul economic și politic, românii continuă să raporteze un nivel ridicat al stării de bine personale. Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) își evaluează pozitiv sănătatea mintală, iar 62% consideră că au o stare bună de sănătate fizică, ambele valori situându-se peste mediile europene.

În ceea ce privește perspectivele pentru următoarele șase luni, consumatorii se așteaptă ca presiunile generate de inflație și de costurile energiei să se mențină. Deși anticipează o continuare a scăderii veniturilor, românii estimează totodată creșterea cheltuielilor pentru bunurile esențiale și majorarea generală a prețurilor. Nu mai puțin de 83% dintre respondenți se așteaptă la noi scumpiri ale bunurilor și serviciilor, în timp ce cheltuielile de bază ale gospodăriilor rămân la niveluri ridicate.

Consumatorii români reduc cheltuielile discreționare și aleg produsele aflate la promoție

La nivel european, pesimismul consumatorilor cu privire la situația economică este în creștere pentru al treilea an consecutiv. În 2026, 56% dintre europeni au o percepție negativă asupra economiei, comparativ cu 54% în 2025 și 49% în 2024. Această evoluție este alimentată în principal de menținerea prețurilor ridicate la energie și de tensiunile geopolitice. În același timp, perspectiva economică nefavorabilă se reflectă și în dificultățile financiare resimțite de populație. Astfel, 53% dintre consumatorii europeni se declară îngrijorați de situația financiară de zi cu zi, față de 40% în 2024, iar șase din zece europeni sunt preocupați de nivelul veniturilor pe care le vor avea la pensionare.

În România, comportamentul de consum urmează tendințe similare celor observate la nivel european. Consumatorii continuă să acorde prioritate bunurilor esențiale în detrimentul celor discreționare, iar creșterea consumului se manifestă mai ales în categoriile alimentelor, produselor pentru îngrijirea locuinței și produselor destinate animalelor de companie. Această evoluție este determinată în principal de majorarea prețurilor și mai puțin de creșterea volumului de produse cumpărate.

Pe de altă parte, românii intenționează să reducă cheltuielile pentru numeroase categorii de produse neesențiale, precum articolele de modă, băuturile alcoolice, mobilierul și băuturile răcoritoare. În acest context, promoțiile au un rol important în procesul de cumpărare: până la 77% dintre consumatori afirmă că deciziile lor sunt influențate de reduceri și oferte speciale. Cea mai mare sensibilitate la discounturi se observă în categoriile băuturilor alcoolice, jucăriilor și jocurilor, produselor de modă și celor de îngrijire personală.

Totodată, între 45% și 64% dintre consumatori declară că ar fi dispuși să schimbe brandul preferat pentru o ofertă mai avantajoasă. Cu toate acestea, românii se dovedesc ușor mai puțin înclinați să renunțe la brandurile consacrate decât media europeană. Deși sunt atenți la preț și caută cel mai bun raport calitate-preț, aceștia manifestă în continuare un anumit grad de loialitate față de mărcile pe care le cunosc și în care au încredere.

Această tendință explică și nivelul mai redus de adoptare a mărcilor private ale retailerilor în comparație cu media europeană. De exemplu, doar 35% dintre cumpărătorii români de produse alimentare achiziționează frecvent mărci proprii ale comercianților, cu cinci puncte procentuale sub media europeană. Mulți consumatori continuă să considere că produsele de brand oferă o calitate și o eficiență superioare, ceea ce influențează în mod semnificativ alegerile de cumpărare.

„Cea mai relevantă constatare este că românii ar economisi banii în cazul unei creşteri de venituri, mai degrabă decât să îi cheltuie. Ei anticipează scăderea veniturilor, iar peste 40% declară că orice venit suplimentar ar merge direct către economii. În acest context, nu ne așteptăm la o revenire rapidă a consumului, chiar dacă economia se îmbunătățește. În acest mediu, promoțiile au un impact limitat; ele influențează mai degrabă distribuția coşului de cumpărături decât volumul total, consumatorii alegând ce brand capturează cheltuiala deja existentă”, a explicat Gyorgy Lakatos-Torok, partener BCG, potrivit unui comunicat de presă.

Magazinele fizice rămân principala sursă de cumpărături pentru români

Studiul relevă, de asemenea, că România continuă să se situeze în urma multor piețe europene în ceea ce privește utilizarea canalelor digitale pentru descoperirea și achiziționarea produselor. Comparativ cu alți consumatori europeni, românii sunt mai puțin înclinați să utilizeze mediul online drept principală sursă de inspirație pentru cumpărături în categorii precum moda, mobilierul, electrocasnicele, produsele destinate animalelor de companie și produsele farmaceutice fără prescripție medicală (OTC).

Un comportament similar se observă și în ceea ce privește cumpărăturile online propriu-zise, în special în categoriile modă și produse pentru animale de companie. Aceste rezultate sugerează că magazinele fizice continuă să aibă un rol important în influențarea deciziilor de cumpărare ale consumatorilor români, care preferă în continuare experiența directă oferită de comerțul tradițional.

Pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de costul vieții și de accesibilitatea produselor, sustenabilitatea rămâne un criteriu secundar în procesul de cumpărare. În medie, 59% dintre consumatorii români afirmă că iau în considerare aspectele de sustenabilitate cel puțin ocazional atunci când aleg un produs. Cu toate acestea, doar 16% sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru alternative considerate sustenabile, procent ușor sub media europeană, de 17%.

Potrivit studiului, disponibilitatea consumatorilor de a achita un cost suplimentar pentru produse sustenabile a rămas relativ constantă față de anul precedent. Acest lucru indică faptul că preocupările legate de protecția mediului nu câștigă teren într-un context economic marcat de presiuni financiare persistente, în care criteriul prețului continuă să fie determinant pentru majoritatea cumpărătorilor.

Despre cercetare

Cercetarea a fost realizată de Boston Consulting Group (BCG) în luna aprilie 2026 și a inclus aproximativ 1.800 de consumatori din România. Studiul face parte dintr-o analiză amplă desfășurată în 11 țări europene, la care au participat peste 20.000 de respondenți.

Participanții au fost întrebați despre perspectivele economice, situația financiară personală, intențiile de consum, comportamentele de cumpărare, atitudinile față de sustenabilitate și preferințele privind canalele de achiziție în 12 categorii de produse și servicii de consum.