În spatele cifrelor despre deficit se vede o altă realitate: efectele neașteptate ale austerității asupra românilor

La un an de la introducerea primelor măsuri fiscale, consecințele deciziilor adoptate de Guvernul Bolojan sunt vizibile atât în nivelul prețurilor, cât și în comportamentul consumatorilor și în activitatea mediului de afaceri.

Ce ascund cifrele economice după un an de austeritate

Cheltuielile pentru cumpărăturile de zi cu zi au crescut cu aproximativ 10%, veniturile au fost afectate de ritmul inflației, iar populația a devenit mai prudentă în ceea ce privește consumul.

În paralel, tot mai multe companii au început să își reducă activitatea, iar piața muncii a înregistrat o scădere a numărului de locuri de muncă disponibile. Profesorul de finanțe Adrian Mitroi a declarat la Digi24 că măsurile fiscale au avut un efect asupra reducerii deficitului bugetar, însă a atras atenția că lipsa reformelor structurale a menținut presiunea asupra economiei.

Primul pachet de măsuri fiscale a fost prezentat de premierul Ilie Bolojan, care a anunțat modificări privind sistemul de TVA. „Reorganizarea taxei pe valoarea adăugată: cota standard va fi de 21%, iar cota redusă va fi de 11% pentru alimentele de bază, alimente, lemne de foc, cărți, canalizare și energie termică”, declara atunci premierul.

Primele măsuri fiscale și creșterea prețurilor

După intrarea în vigoare a acestor măsuri, inflația a crescut de la 7,8% la aproape 10% într-o singură lună, iar nivelul ridicat al prețurilor s-a menținut pe parcursul anului. Datele prezentate în reportaj indică faptul că valoarea coșului de cumpărături este acum cu aproximativ 10% mai mare comparativ cu perioada similară de anul trecut.

Creșterea prețurilor a fost resimțită în special la produsele alimentare, iar numeroși consumatori spun că au fost nevoiți să își adapteze cheltuielile. „Este mult mai scump. Pentru cei tineri este mai greu. Nici nu am niște pretenții foarte mari de la viață, la vârsta asta”, spune un tânăr intervievat.

O altă persoană afirmă că bugetul alocat cumpărăturilor a crescut semnificativ. „Când mâncarea este scumpă și din ce în ce mai scumpă, asta chiar afectează.” Întrebată cu cât și-a mărit bugetul, femeia răspunde: „Nu știu… cu 10-20%.”

Pensionarii resimt impactul înghețării veniturilor

Printre categoriile afectate de măsurile fiscale se numără pensionarii. Una dintre cele mai contestate decizii a fost introducerea contribuției de 10% la sănătate pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei. În același timp, pensiile au rămas înghețate, deși de la 1 ianuarie 2026 era prevăzută o indexare de 12,1%.

Pentru unii pensionari, această situație a însemnat o reducere a veniturilor disponibile. Domnul Gheorghe spune că a pierdut aproximativ 1.000 de lei într-un an.

„Prețurile se măresc în fiecare zi, întreținerea s-a mărit, impozitele s-au mărit. Noi nu am primit nimic și lumea este indusă în eroare că pensionarii primesc măriri. Nu am mai primit nimic de trei ani, iar indexarea nu este o mărire, ci doar acoperă inflația.”

Alți pensionari spun că au fost nevoiți să își continue activitatea profesională pentru a face față cheltuielilor curente. „M-a făcut să muncesc în continuare. Doar cu pensia ar fi mai greu, pentru că cheltuielile cu întreținerea, gazele și curentul sunt destul de mari.”

Salariile reale au scăzut, iar consumul populației s-a redus

Datele economice arată că salariul mediu real a scăzut cu 7,6% în ultimul an, ceea ce indică faptul că veniturile nu au ținut pasul cu evoluția prețurilor. În același timp, consumul populației s-a redus cu peste 5%, pe fondul unei atitudini mai prudente din partea cumpărătorilor.

Reducerea consumului a avut efecte asupra companiilor, care s-au confruntat cu scăderea vânzărilor și cu necesitatea de a-și ajusta activitatea. Pe piața muncii, numărul ofertelor disponibile a început să scadă, în timp ce numărul persoanelor interesate de angajare a crescut. Ana Călugăru, reprezentant al unei platforme de recrutare, a precizat că firmele publică mai puține poziții disponibile.

„Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, vedem o scădere de aproximativ 15% a numărului de locuri de muncă postate în platformă. În schimb, în prima jumătate a anului vorbim despre un număr record de aplicări, peste șapte milioane.”

Această evoluție a dus la o concurență mai mare între candidați. Rata șomajului a crescut de la 5,8% la 6,3%, potrivit datelor prezentate.

Companiile reduc activitatea, iar reformele rămân așteptate

Mediul privat a resimțit efectele încetinirii economice. Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Concordia, a declarat că anumite domenii au înregistrat scăderi importante ale activității.

„Avem sectoare pe care le reprezentăm care astăzi suferă de o scădere a afacerilor cu 20-30% comparativ cu acum un an. Au fost afaceri care s-au închis, au fost fabrici care s-au închis, oameni care au fost disponibilizați”, a explicat Paul Aparaschivei.

Acesta a menționat că inclusiv industria auto, unul dintre domeniile importante ale economiei românești, a trecut prin disponibilizări în ultimele luni. În același timp, numărul firmelor radiate l-a depășit pe cel al companiilor nou-înființate.

Adrian Mitroi: Exact lucrurile grele au fost amânate

Adrian Mitroi a explicat că măsurile fiscale au contribuit la reducerea deficitului bugetar, însă consideră că această evoluție nu reprezintă o schimbare structurală a economiei. „Această reducere a deficitului este, în primul rând, conjuncturală, nu structurală”, explică economistul.

Potrivit acestuia, ajustarea fiscală s-a bazat în principal pe majorarea taxelor și eliminarea unor forme de sprijin pentru populație și companii, fără o reformă amplă a aparatului de stat.

„Era foarte firesc ca economia să reacționeze atât de dur la aceste măsuri. Ele ar fi trebuit să vină la pachet cu măsuri de restructurare și de reașezare structurală a economiei, însă acestea nu prea au venit.”

Profesorul de finanțe a mai afirmat că al doilea pachet de reforme, care trebuia să vizeze reducerea cheltuielilor statului și reorganizarea administrației, nu a fost aplicat în forma anunțată, pe fondul tensiunilor politice.

„Exact lucrurile grele au fost amânate. De aici vine și sentimentul de frustrare din societate. Oamenii și companiile și-au făcut partea, au plătit taxe mai mari, însă reforma statului a rămas în urmă.”

Deficit redus temporar și timp câștigat pentru reforme

Adrian Mitroi susține că măsurile adoptate în ultimul an ar putea ajuta România să își păstreze ratingul suveran și să evite, pentru moment, o eventuală retrogradare din partea agențiilor internaționale.

„Probabil că vom reuși să ne menținem ratingul. Vom cumpăra încă șase luni sau poate un an de timp pentru a face această reformă.”

Economistul a avertizat că această perioadă trebuie folosită pentru schimbări structurale, în condițiile în care amânarea reformelor poate genera costuri suplimentare.

„Dacă folosim acest timp doar pentru a amâna din nou reformele, problemele se vor întoarce și vor fi mai costisitoare. În economie, ceea ce nu faci la timp are un cost de oportunitate și, de regulă, ajunge să coste mai mult.”