În spatele cifrelor PIB-ului european se ascunde o diferență uriașă. Cine a câștigat cursa economică din 2026

Economia zonei euro a avut o evoluție peste așteptările analiștilor în al doilea trimestru al anului 2026, după ce estimările inițiale indicau o încetinire a ritmului de creștere. Datele preliminare publicate de Eurostat arată că produsul intern brut al zonei euro a avansat cu 0,4% față de trimestrul anterior, după o evoluție stagnantă în primele trei luni ale anului.

Economiile europene cu cea mai rapidă creștere în trimestrul al doilea din 2026

Rezultatul a depășit prognozele economiștilor, care anticipau o creștere de 0,2%. La nivelul Uniunii Europene, economia a avut un ritm mai ridicat de extindere, de 0,5%, comparativ cu 0,1% în trimestrul precedent.

Pe termen anual, creșterea economică s-a consolidat, ajungând la 1,0% în zona euro și la 1,2% în Uniunea Europeană. Evoluția indică o rezistență mai mare a economiei europene în fața presiunilor generate de costurile ridicate ale energiei și de incertitudinile geopolitice.

Dincolo de rezultatul general, datele arată diferențe importante între economiile europene. Ritmul de dezvoltare nu a fost uniform, iar performanțele statelor membre au variat semnificativ în trimestrul al doilea.

Irlanda, Lituania și Suedia au avut cele mai mari creșteri economice

„Economia zonei euro a depășit cu mult consensul în trimestrul al doilea și a fost chiar mai puternică decât previziunile noastre peste consens, în ciuda șocului prețurilor la energie declanșat de războiul dintre SUA și Iran”, a declarat Claus Vistesen, economist șef pentru zona euro la Pantheon Macroeconomics.

Irlanda a înregistrat cea mai puternică evoluție dintre statele care au publicat deja date pentru al doilea trimestru. PIB-ul țării a crescut cu 3,9%, depășind semnificativ celelalte economii europene analizate.

Potrivit calculelor Pantheon Macroeconomics, avansul economiei irlandeze a contribuit cu 0,1 puncte procentuale la creșterea totală a zonei euro. Pe următoarele poziții s-au aflat Lituania, cu o creștere trimestrială de 1,7%, și Suedia, cu un avans de 1,4%. Și statele din sudul Europei au avut rezultate solide. Portugalia a raportat o creștere economică de 0,8%, iar Spania a continuat să înregistreze o evoluție peste media principalelor economii ale zonei euro, cu un plus de 0,7%.

În partea opusă a clasamentului, Belgia și Austria nu au înregistrat creștere economică în trimestrul al doilea. Germania, Franța și Italia au avut evoluții pozitive, însă într-un ritm mai redus față de trimestrele anterioare.

Germania încetinește, dar rămâne peste estimări

Cea mai mare economie europeană, Germania, a crescut cu 0,2% în trimestrul al doilea, după un avans de 0,4% în primul trimestru. Rezultatul a fost totuși superior așteptărilor pieței, care indicau o creștere de 0,1%.

Claus Vistesen a apreciat că datele oferă „o imagine de rezistență în prima jumătate a anului”, susținută și de revizuirile pozitive ale rezultatelor economice din trimestrele precedente.

Structura creșterii economice germane a arătat însă o dependență mai mare de sectorul extern. „Exporturile nete au fost principalul motor al creșterii PIB-ului în trimestrul al doilea, în timp ce consumul a încetinit, iar investițiile au scăzut”, a precizat economistul.

Franța a revenit pe creștere după contracția din primul trimestru, cu un avans al PIB-ului de 0,2%. Evoluția pozitivă a fost însă însoțită de semnale mai slabe privind investițiile.

„Revenirea creșterii PIB-ului este încurajatoare, dar detaliile sunt mai puțin încurajatoare, în special în cazul investițiilor”, a declarat Vistesen, referindu-se la nivelul redus al cheltuielilor de capital, potrivit Euronews.

Spania a continuat să se remarce între economiile mari ale zonei euro. PIB-ul a crescut cu 0,7%, menținând tendința de performanță superioară față de alte state importante.

Spania își menține ritmul, Italia rămâne expusă la costurile energiei

„Economia spaniolă pare să fi fost neafectată de șocul energetic până acum”, a declarat Ankita Amajuri, economist pentru Europa la Pantheon Macroeconomics.

Evoluția Spaniei a fost susținută de consumul gospodăriilor, exporturi, măsuri fiscale și dezvoltarea capacităților de producție a energiei regenerabile, factori care au redus impactul creșterii prețurilor la energie asupra economiei.

Italia a raportat, la rândul său, o creștere economică de 0,2% în trimestrul al doilea, după un avans de 0,3% în trimestrul precedent. Rezultatul a depășit însă estimările economiștilor, care anticipau o creștere de 0,1%.

Ankita Amajuri a atras atenția că „economia Italiei este mai vulnerabilă la creșterea recentă a prețurilor la energie decât cea a Spaniei”, ceea ce poate reprezenta un factor de presiune dacă nivelul costurilor energetice se menține ridicat.

Și Spania a raportat o accelerare a inflației

Datele agregate indică o zonă euro cu o evoluție mai solidă decât anticipările inițiale, dar cu diferențe tot mai vizibile între state. Irlanda a avut cea mai mare creștere trimestrială, Spania a rămas cea mai performantă dintre economiile mari, iar Germania, Franța și Italia au avansat într-un ritm mai moderat.

În paralel cu revenirea economică, presiunile inflaționiste au început să reapară în unele state europene. Estimările Pantheon Macroeconomics indică faptul că inflația totală din Germania ar fi crescut la aproximativ 2,7% în iulie, de la 2,3% în iunie, pe fondul unor majorări mai accentuate ale prețurilor în mai multe regiuni.

Și Spania a raportat o accelerare a inflației. Datele preliminare arată o creștere anuală a prețurilor de consum de 3,5% în iulie, comparativ cu 3,2% în iunie. Inflația de bază, care exclude energia și alimentele neprocesate, a urcat ușor la 3,0%.

Atenția economiștilor se îndreaptă către datele privind inflația din zona euro, pentru care estimările indică o creștere anuală la 2,9% în iulie, față de 2,8% în luna precedentă.