Înghețata este tot mai scumpă în Europa. Cât trebuie să muncească românii pentru o singură cupă și cum stăm față de alte țări

O cupă de înghețată poate părea o cheltuială nesemnificativă, însă diferențele dintre țările europene sunt considerabile atât în privința prețurilor, cât și a efortului financiar necesar pentru a o cumpăra. O analiză realizată de Euronews arată că timpul de muncă necesar pentru achiziționarea unei singure cupe diferă semnificativ de la o țară la alta, iar în unele state consumatorii trebuie să lucreze de aproape trei ori mai mult decât în altele pentru aceeași plăcere de vară.

Analiza compară prețurile orientative din zece țări europene și le raportează la salariile nete și timpul mediu de lucru, oferind o imagine asupra puterii reale de cumpărare.

Prețurile diferă semnificativ de la o țară la alta

Potrivit Euronews, costul unei cupe de înghețată variază între aproximativ 1,15 euro și 4,10 euro în cele zece state analizate.

Regatul Unit a înregistrat cel mai ridicat preț orientativ, în timp ce Turcia s-a situat la polul opus.

Jurnaliștii subliniază însă că valorile sunt orientative și pot varia în funcție de oraș, zona în care se află magazinul, dimensiunea porției, aroma aleasă sau fluctuațiile cursului valutar.

În destinațiile turistice diferențele sunt și mai mari.

De exemplu, în Grecia continentală o cupă costă, în general, aproximativ 2,60 euro, însă pe insulele turistice prețul poate ajunge între 4 și 6 euro.

Și în stațiunile din Turcia tarifele sunt semnificativ mai ridicate decât în marile orașe, ajungând la echivalentul a 1,85-2,20 euro pentru o cupă.

Cât trebuie să muncească europenii pentru o înghețată

Pentru a compara accesibilitatea produsului, Euronews a corelat prețurile cu salariile nete și timpul mediu de lucru.

Calculul a fost realizat folosind date Eurostat pentru statele membre ale Uniunii Europene, respectiv date OCDE pentru Regatul Unit și Turcia.

Rezultatele arată că Germania este țara în care o cupă de înghețată este cel mai ușor de cumpărat din punctul de vedere al timpului de muncă necesar.

Un angajat german trebuie să lucreze aproximativ 7,4 minute pentru a-și permite o cupă.

În Regatul Unit timpul urcă la 9,3 minute, iar în Belgia la 11,4 minute.

Italia ajunge la aproximativ 13,2 minute, Franța la 14,5 minute, în timp ce Spania, Polonia și Turcia se situează în jurul valorii de 15 minute.

În Portugalia este nevoie de aproximativ 16,6 minute de muncă, iar Grecia ocupă ultimul loc în clasament, cu aproape 21 de minute.

Astfel, un angajat din Grecia trebuie să lucreze de aproape trei ori mai mult decât unul din Germania pentru a cumpăra aceeași cupă de înghețată.

România, printre țările cu cele mai mari scumpiri

Deși România nu a fost inclusă în comparația privind timpul de muncă necesar pentru cumpărarea unei cupe de înghețată, datele Eurostat arată că țara noastră se află printre statele în care prețurile au crescut cel mai mult în ultimul an.

Indicele armonizat al prețurilor pentru înghețată, înghețată cremă și sorbeturi indică o majorare anuală de 6,4% în România.

Este una dintre cele mai ridicate creșteri din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Lituania, unde avansul a fost de 7,9%.

În schimb, în mai multe state europene prețurile au început să scadă.

Portugalia a înregistrat cea mai mare reducere, de 8,3%, urmată de Suedia (-4,6%), Danemarca și Luxemburg (-2,8%), Grecia (-2,6%) și Belgia (-2,3%).

La nivelul întregii Uniuni Europene, prețurile pentru această categorie de produse au scăzut cu 0,4% în perioada de 12 luni încheiată în iunie 2026, iar în zona euro diminuarea a fost de 0,2%.

Costurile de producție rămân ridicate

Reprezentanții industriei spun că prețurile au crescut în ultimii ani în principal din cauza costurilor cu energia.

În Grecia, producătorii estimează că înghețata este cu aproximativ 20% mai scumpă decât în 2020, deși ritmul majorărilor s-a temperat în 2026.

Costul ingredientelor diferă, de asemenea, în funcție de sortiment. De exemplu, fisticul de calitate poate ajunge la 40-80 de euro pe kilogram, în timp ce aromele clasice, precum vanilia sau căpșunile, au înregistrat evoluții mai stabile.

Specialiștii atrag atenția că o scădere anuală a inflației nu înseamnă revenirea la prețurile din urmă cu câțiva ani, ci doar faptul că produsul este, în medie, puțin mai ieftin decât în aceeași perioadă a anului precedent.