China schimbă modelul de dezvoltare economică. Inovația și inteligența artificială devin motoarele următorului val de creștere

China își redefinește strategia economică prin cel de-al 15-lea Plan cincinal, care pune accent pe inovare, inteligență artificială și producție avansată. Autoritățile urmăresc accelerarea transformării descoperirilor tehnologice în produse și industrii competitive, într-un context global marcat de competiție tehnologică și tranziție energetică. Noul model vizează creșterea productivității și consolidarea competitivității economiei chineze pe termen lung.

China mizează pe inovare pentru următorul ciclu de dezvoltare economică

China își propune să treacă de la un model economic construit pe dimensiunea industriei și a pieței interne la unul bazat pe capacitatea de a transforma rapid cercetarea în rezultate economice. În noua strategie, accentul nu mai cade exclusiv pe amploarea producției, ci pe viteza cu care tehnologiile sunt dezvoltate, testate și introduse în economie.

Cel de-al 15-lea Plan cincinal stabilește drept prioritate dezvoltarea unor „noi forțe productive de calitate”, bazate pe inovare, producție avansată și tehnologii de ultimă generație, în detrimentul modelelor tradiționale de creștere bazate pe investiții masive și forță de muncă ieftină.

Succesul acestei strategii va depinde de capacitatea economiei chineze de a reduce timpul necesar pentru transformarea unei descoperiri științifice într-un produs comercial, de la extinderea proiectelor pilot la nivel industrial și de adoptarea pe scară largă a noilor tehnologii.

Experiența Chinei arată însă că dimensiunea unei economii nu garantează automat creșterea productivității. Provocările rămân legate de adaptarea forței de muncă, integrarea noilor tehnologii și transformarea progresului tehnologic în valoare economică sustenabilă.

Producția avansată și bioproducția sunt considerate piloni ai noii economii

Fabricația avansată reprezintă una dintre principalele direcții pe care se bazează noul model economic al Chinei. Rolul său nu se limitează la capacitatea de producție, ci include dezvoltarea unui ecosistem în care tehnologiile pot fi testate, perfecționate și integrate rapid în procesele industriale.

Rețelele extinse de furnizori, fabricile, infrastructura logistică, platformele digitale și piața internă permit companiilor să valideze soluții inovatoare în condiții reale de funcționare.

Această abordare este în linie cu concluziile Rețelei Globale Lighthouse a Forumului Economic Mondial, care evidențiază modul în care liderii industriei utilizează inteligența artificială, automatizarea și analiza datelor pentru a îmbunătăți productivitatea, reziliența și sustenabilitatea.

În paralel, autoritățile acordă o atenție tot mai mare bioproducției, domeniu care utilizează resurse biologice regenerabile pentru fabricarea de produse chimice, materiale avansate, medicamente, combustibili și bunuri de consum.

Prin Inițiativa pentru Bioeconomie Comercială a Forumului Economic Mondial se urmărește accelerarea trecerii inovațiilor biologice din laboratoare către producția comercială. În prezent, sectorul bioproducției din China este evaluat la aproape 1 trilion de RMB, iar estimările indică o creștere până la aproximativ 1,8 trilioane de RMB în 2030.

Inteligența artificială trebuie să producă rezultate economice măsurabile

Inteligența artificială este văzută drept componenta centrală a următoarei etape de transformare economică din China. Strategia națională urmărește nu doar dezvoltarea unor modele performante, ci extinderea utilizării lor în toate sectoarele economiei.

Scenariile industriale numeroase, ecosistemele digitale dezvoltate și lanțurile complexe de aprovizionare oferă condiții favorabile pentru testarea și perfecționarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială.

În prezent, în China activează peste 6.000 de companii din domeniul inteligenței artificiale, iar industria de bază este estimată să depășească valoarea de 1,2 trilioane de RMB.

Noua direcție, denumită „AI Plus”, urmărește integrarea inteligenței artificiale în economia reală. Totuși, simpla utilizare a acestor tehnologii nu este suficientă pentru a genera performanță economică.

Organizațiile trebuie să își reproiecteze procesele interne, să își consolideze infrastructura de date și să pregătească angajații pentru a lucra eficient alături de sistemele inteligente.

În acest context, inițiative precum MINDS, AI Transformation of Industries și AI-First Enterprises încearcă să identifice exemple concrete de implementare și modele de afaceri care pot demonstra rezultate economice și organizaționale reale.

Energia devine infrastructura care va susține dezvoltarea inteligenței artificiale

Noua strategie economică a Chinei acordă un rol esențial sistemului energetic, considerat infrastructura fără de care dezvoltarea tehnologică nu poate fi susținută la scară largă.

Accentul se mută de la extinderea capacităților de producție din surse regenerabile către integrarea tuturor componentelor sistemului energetic. Sunt vizate dezvoltarea stocării energiei, hidrogenului, energiei nucleare avansate și digitalizarea rețelelor electrice.

„Dacă inteligența artificială devine motorul creșterii generației următoare, sistemul energetic va determina dacă acel motor poate funcționa în siguranță, eficient și la scară largă”.

Extinderea centrelor de date, electrificarea industriei și dezvoltarea infrastructurii inteligente vor necesita surse de energie stabile, accesibile și cu emisii reduse.

Provocarea principală nu mai este doar producerea energiei, ci coordonarea producției, a infrastructurii de transport, a capacităților de stocare și a cererii generate de noile tehnologii. Forumul Economic Mondial consideră că viitoarele sisteme energetice și transformarea clusterelor industriale vor avea un rol decisiv în această integrare.

Capitalul uman și cooperarea internațională sunt considerate condiții esențiale pentru succes

Noua strategie a Chinei pune un accent tot mai mare pe dezvoltarea capitalului uman, considerând că avantajul competitiv al economiei va depinde în aceeași măsură de competențele oamenilor și de capacitatea instituțiilor de a se adapta schimbărilor tehnologice.

Investițiile în educație, dezvoltarea competențelor și pregătirea forței de muncă pentru utilizarea inteligenței artificiale sunt tratate ca elemente strategice ale viitorului model economic.

Piața digitală extinsă și ritmul rapid de adoptare a tehnologiilor permit testarea acestora pe scară largă și oferă milioane de utilizatori posibilitatea de a contribui la perfecționarea lor prin utilizarea în condiții reale.

Raportul privind Viitorul Locurilor de Muncă al Forumului Economic Mondial arată că avantajul competitiv al economiilor va depinde tot mai mult de capacitatea acestora de a adapta sistemele educaționale, competențele și piața muncii la transformările generate de inteligența artificială.

În același timp, Forumul Economic Mondial susține că provocările legate de măsurarea impactului inteligenței artificiale, integrarea noilor tehnologii în industrie, coordonarea sistemelor energetice și pregătirea forței de muncă nu pot fi rezolvate de o singură țară.

Experiența Chinei este prezentată drept un punct de referință pentru această colaborare internațională, deoarece oferă exemple privind modul în care tehnologiile emergente pot fi transformate din proiecte pilot în modele de afaceri și soluții implementate la scară largă. Potrivit Forumului Economic Mondial, avantajul competitiv al Chinei nu va depinde doar de capacitatea de a inventa noi tehnologii, ci și de viteza cu care acestea pot fi integrate și extinse în economia reală.