Decizii amânate și miliarde de euro în joc: nota de plată a celor 90 de zile fără Guvern plin

Se împlinesc 90 de zile de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În acest interval, România a rămas fără un Executiv cu atribuții depline, iar situația politică a produs efecte negative asupra activității administrative, legislative și economice.

Trei luni fără un Executiv stabil: ce urmează pentru România după perioada de incertitudine

Totodată, au trecut 50 de zile de la ultima desemnare a unui candidat pentru funcția de prim-ministru. În lipsa unui nou Guvern învestit, mai multe decizii administrative și proiecte importante au fost afectate, inclusiv unele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Printre consecințele invocate se numără expirarea mandatelor unor miniștri interimari, suspendarea unor hotărâri de guvern și transferarea unor măsuri legislative către Parlament.

Una dintre consecințele directe ale prelungirii perioadei de interimat este expirarea mandatelor celor șapte miniștri interimari din Guvernul demis. Portofoliile vizate sunt cele ale Muncii, Agriculturii, Justiției, Transporturilor, Energiei, Sănătății, precum și funcțiile de vicepremier și secretar general al Guvernului. Mandatele acestora sunt expirate de 54 de zile.

Potrivit Constituției României, exercitarea interimatului pentru un portofoliu ministerial este limitată la maximum 45 de zile, termen care s-a împlinit la 10 iunie 2026. În același timp, mai multe acte adoptate de Executiv au ajuns în atenția instanțelor de judecată.

Curtea de Apel București a dispus suspendarea executării a șase Hotărâri de Guvern adoptate de cabinetul demis. Totodată, proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat de instanță după contestarea depusă de Federația Sanitas, arată analiza publicată de Medifax

Hotărâri suspendate și proiecte mutate în Parlament

Suspendarea actelor administrative a fost motivată de contestarea legalității documentelor emise de un Executiv în care miniștrii interimari și-ar fi depășit perioada maximă de exercitare a mandatului.

În paralel, Guvernul demis a fost nevoit să transfere în Parlament adoptarea unor măsuri care, în mod obișnuit, ar fi fost aprobate prin Hotărâri de Guvern. Printre acestea se află Strategia privind conservarea biodiversității, proiect asociat unor finanțări de aproximativ un miliard de euro prin PNRR.

Alături de această strategie se află și alte pachete legislative și jaloane considerate esențiale pentru PNRR, cu o valoare cumulată de aproape patru miliarde de euro. Potrivit Codului Administrativ, un Guvern demis sau interimar poate adopta doar acte individuale ori normative necesare administrării treburilor publice. Acesta nu poate promova politici noi, nu poate adopta ordonanțe ori ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege.

Au trecut deja 50 de zile de la ultima desemnare a unui premier

Pe 4 iunie 2026, președintele Nicușor Dan l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Câteva zile mai târziu, acesta și-a depus mandatul, după ce nu a reușit să formeze o majoritate parlamentară care să susțină viitorul Executiv.

Ulterior, la 14 iunie, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, din partea PNL, pentru formarea unui nou Guvern. Cabinetul propus de acesta nu a obținut votul de învestitură în Parlament, fiind respins pe 22 iunie.

Ultimele consultări oficiale convocate de președintele României au avut loc pe 23 iunie, în urmă cu 42 de zile. Discuțiile s-au încheiat fără identificarea unei formule de majoritate, după ce PSD, PNL, USR și grupul minorităților naționale nu au prezentat o variantă comună care să poată susține un nou Executiv.

După aceste consultări, Nicușor Dan a explicat că nu va desemna un alt candidat pentru funcția de premier atât timp cât nu există un nume capabil să obțină susținerea unei majorități parlamentare, afirmând că nu dorește să facă un „exercițiu gratuit”. La începutul crizei politice, președintele declara însă că România va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil”.

Fitch avertizează asupra efectelor economice generate de incertitudinea politică

Agenția de rating Fitch apreciază că incertitudinea politică de la București amplifică dificultățile economice cu care se confruntă România și complică procesul de implementare a reformelor.

În evaluarea publicată, instituția arată: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție.”

Agenția mai precizează că dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale de după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor restante din PNRR, situație care poate conduce la pierderea unor fonduri europene.

Raportul evidențiază existența unor riscuri importante pe termen mediu, generate de dificultățile implementării măsurilor de consolidare fiscală, de costurile socio-economice ale acestora și de apropierea alegerilor parlamentare din 2028.

Potrivit Fitch, reducerea deficitului bugetar va avea un ritm mai lent după 2026, iar riscurile de deteriorare rămân ridicate înaintea scrutinului parlamentar din 2028, pe fondul precedentelor de relaxare fiscală în perioadele preelectorale, al creșterii economice modeste și al incertitudinii politice persistente.

Estimările privind datoria publică, inflația și evoluția economiei

Fitch estimează că raportul dintre datoria publică și PIB va urca la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, depășind mediana proiectată la nivel de țară, de 57,9%, iar ulterior va continua să crească într-un ritm mai redus. Totodată, agenția prognozează majorarea raportului dintre dobânzi și venituri la 9,3% în 2028, comparativ cu 8% în 2025.

Datoria externă netă este estimată să ajungă la aproximativ 32% din PIB până în 2028, față de 22,5% în 2025, în timp ce deficitele ridicate mențin dependența României de finanțarea externă și expun economia schimbărilor de percepție din partea piețelor financiare.

Raportul mai arată că economia României ar urma să se contracte cu 0,6% în 2026, în condițiile reducerii veniturilor disponibile reale, ale temperării consumului și ale diminuării cererii externe, influențată inclusiv de conflictul din Orientul Mijlociu. Fitch estimează că ritmul de creștere al PIB-ului real va reveni către nivelul potențial de 2,3% în 2028.

În ceea ce privește inflația, agenția explică faptul că deprecierea monedei și nivelul ridicat al prețurilor la energie au amplificat presiunile inflaționiste, pe fondul majorării cotei TVA și al expirării plafonării prețului energiei electrice. Estimarea indică o inflație medie de 7,6% în 2026, urmată de o reducere la 3,8% în 2028.

Documentul avertizează și asupra riscului reprezentat de „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”.

Fitch a anunțat, de asemenea, menținerea ratingului suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă și precizează că evitarea încadrării în categoria „junk” a avut loc după un apel formulat de autoritățile de la București, care, potrivit agenției, „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune de rating diferită de rezultatul inițial al comitetului de rating”.

Parlamentul se reunește în sesiune extraordinară pentru două jaloane PNRR

Parlamentul României se reunește astăzi într-o nouă sesiune extraordinară, programată până la 6 august, după ce o serie de proiecte legislative nu au fost adoptate săptămâna trecută pe fondul disputelor dintre PSD și alianța formată din PNL și USR.

După prezentarea evaluării Fitch, Nicușor Dan a declarat: „Au rămas trei jaloane PNRR. Două dintre ele, legea ANI și legea biodiversității, vor fi dezbătute de Parlament. Cele două Camere ale Parlamentului au fost deja convocate. Și a mai rămas legea salarizării, ultimul jalon și cel mai dificil din PNRR, unde dezbaterea e în curs și mă bucur că greva din sănătate a fost suspendată, e un mic pas înainte. (…) Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Și există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”.

Șeful statului a afirmat că raportul agenției conține „o oarecare îngrijorare față de situația politică din România” și a adăugat: „Suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic. (…) E mult scandal inutil în politică, dar, așa cum am spus, există consens pe lucrurile mari și vom trece cu bine peste această perioadă.”