Fitch menține ratingul României la „BBB-”. Agenția avertizează însă că riscurile politice și fiscale rămân ridicate

Fitch Ratings a decis să mențină ratingul suveran al României la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Perspectiva rămâne însă negativă, iar agenția avertizează că incertitudinea politică, deficitul bugetar ridicat și creșterea datoriei publice continuă să reprezinte principalele riscuri pentru economia românească.

România evită retrogradarea în categoria „junk”, dar perspectiva rămâne negativă

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul de țară al României la nivelul „BBB-”, menținând în același timp perspectiva negativă. Astfel, România rămâne pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor și evită, cel puțin pentru moment, retrogradarea în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

Potrivit agenției, ratingul este susținut de apartenența României la Uniunea Europeană, de accesul la fondurile europene și la finanțare externă, precum și de nivelul PIB-ului pe cap de locuitor și de indicatorii de guvernanță, care se situează peste media statelor cu același calificativ.

În același timp, Fitch subliniază că aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent ridicate, de creșterea datoriei publice și a datoriei externe, de inflația ridicată și de climatul politic tot mai fragmentat.

Deficitul bugetar scade, dar rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”

Fitch estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta de 6% asumată de Guvern și în scădere față de nivelul de 9,3% din PIB în 2024. Agenția consideră că evoluția este susținută de execuția bugetară mai bună din prima parte a anului și de majorarea veniturilor, inclusiv ca efect al creșterii TVA.

Cu toate acestea, deficitul României rămâne unul dintre cele mai ridicate dintre statele încadrate în categoria „BBB”, iar agenția avertizează că ritmul consolidării fiscale va încetini după 2026. Printre motivele invocate se numără costurile sociale ale unor noi măsuri de ajustare, încetinirea economiei și apropierea alegerilor parlamentare din 2028.

Datoria publică și incertitudinea politică rămân principalele riscuri

Fitch prognozează că datoria publică va continua să crească și va ajunge la 64,5% din PIB în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, depășind media statelor comparabile. Agenția atrage atenția și asupra faptului că peste jumătate din datoria guvernamentală este denominată în valută, ceea ce face România vulnerabilă la deprecierea leului.

În același timp, Fitch consideră că prăbușirea coaliției de guvernare și lipsa unui guvern stabil sporesc incertitudinea privind continuarea reformelor și aplicarea măsurilor de consolidare fiscală. Agenția avertizează că întârzierile în implementarea reformelor asumate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență pot conduce inclusiv la pierderea unor fonduri europene.

Economia va intra în contracție în 2026, iar inflația rămâne ridicată

Fitch estimează că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026, pe fondul reducerii consumului și al cererii externe mai slabe. Ulterior, creșterea economică ar urma să revină treptat spre 2,3% în 2028, susținută de investițiile private și de îmbunătățirea veniturilor reale.

În ceea ce privește inflația, agenția prognozează o medie de 7,6% în 2026, după 6,8% în 2025, înainte ca aceasta să coboare spre 3,8% în 2028. Printre factorii care mențin presiunile inflaționiste se numără majorarea TVA, eliminarea plafonării prețurilor la energie și deprecierea monedei naționale.

Ce ar putea duce la o retrogradare sau la îmbunătățirea perspectivei

Fitch avertizează că ratingul României ar putea fi retrogradat dacă autoritățile nu vor implementa măsurile necesare pentru stabilizarea datoriei publice sau dacă blocajele politice vor împiedica aplicarea reformelor și vor afecta stabilitatea macroeconomică și accesul la finanțare externă.

În schimb, perspectiva ar putea fi revizuită la stabilă dacă agenția va avea încredere că procesul de consolidare fiscală continuă și că datoria publică se stabilizează pe termen mediu, în paralel cu reducerea dezechilibrelor externe.