De ce scade Dunărea după ploile abundente din România. Ce se întâmplă în Germania și Austria și ce spune Meteoplus

Dunărea continuă să scadă, deși România a avut în luna iulie perioade cu ploi abundente și cantități importante de apă. Fluviul ajunge în țara noastră cu un debit redus, deoarece alimentarea sa depinde în principal de situația hidrologică din Germania, Austria și Europa Centrală. Meteoplus explică faptul că precipitațiile locale nu pot compensa lipsa apei acumulată în întregul bazin al Dunării. În Austria și Germania, nivelurile fluviului au ajuns la valori extrem de scăzute, în unele zone fiind înregistrate recorduri istorice.

Dunărea scade la intrarea în România. Ploile locale nu pot compensa seceta din amonte

Dunărea este afectată de seceta extinsă din centrul Europei, iar debitul fluviului este redus înainte de a ajunge pe teritoriul României. Situația este explicată prin faptul că fluviul nu este alimentat doar de precipitațiile căzute în țara noastră, ci de întregul său bazin hidrografic.

Fluviul izvorăște din Munții Pădurea Neagră, în sud-vestul Germaniei, și parcurge aproximativ 2.850 de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră. Pe traseu, Dunărea traversează sau delimitează zece state și colectează apa provenită dintr-un bazin hidrografic care se întinde pe aproximativ 817.000 de kilometri pătrați, pe teritoriile a 19 țări europene.

Debitul este completat de sute de afluenți importanți, printre care Inn, Drava, Sava, Tisa, Morava, Olt, Siret și Prut. Aceștia aduc apă din zone montane precum Alpii, Carpații și Balcanii, dar și din regiunile de câmpie ale Europei Centrale.

Potrivit analizei Meteoplus, în ultimele luni o mare parte din bazinul hidrografic al Dunării a primit mai puține precipitații decât în mod normal. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia au fost afectate de perioade lungi fără ploi importante și de valuri repetate de căldură.

Reducerea cantității de apă transportată de afluenți a dus la scăderea debitului Dunării înainte ca fluviul să intre în România.

Situația din țara noastră a fost diferită. În luna iulie, mai multe zone din sudul României au primit peste 100–150 de litri de apă pe metrul pătrat, iar pe alocuri cantitățile au fost chiar mai mari.

Ploile au contribuit la alimentarea râurilor locale și la refacerea umidității solului, însă nu au putut acoperi deficitul de apă acumulat pe întreg traseul european al Dunării.

Debitul măsurat la Baziaș, punctul prin care fluviul intră în România, reflectă în principal cantitatea de apă venită din statele aflate în amonte, precum Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia.

Meteoplus estimează că debitul Dunării la Baziaș ar putea coborî până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă. Valoarea este de peste trei ori mai mică decât media multianuală pentru luna iulie, de aproximativ 4.750 de metri cubi pe secundă.

Seceta din Germania reduce debitul Dunării încă din zona de formare a fluviului

Problemele Dunării sunt vizibile încă din Germania, în regiunea unde fluviul își are originea. În landul Baden-Württemberg, din sud-vestul țării, majoritatea stațiilor de monitorizare indicau la sfârșitul lunii iulie niveluri extrem de reduse ale apelor, potrivit niz.baden-wuerttemberg.de.

Potrivit datelor prezentate de autoritățile germane, 72% dintre stațiile monitorizate raportau niveluri extrem de scăzute, iar alte 24% indicau valori foarte scăzute. Doar 3% dintre punctele de măsurare se aflau la primul prag de avertizare pentru ape reduse.

Dunărea din Baden-Württemberg a fost încadrată la nivelul 2 de apă extrem de scăzută, iar prognozele indicau o posibilă continuare a scăderii debitului.

Specialiștii avertizează că nivelul minim anual apare de obicei în septembrie sau octombrie, ceea ce înseamnă că fluviul ar putea continua să piardă apă în perioada următoare.

Seceta actuală este rezultatul unui deficit de precipitații acumulat timp de mai multe luni. În Baden-Württemberg, aproape fiecare lună începând din noiembrie 2025, cu excepția lunii februarie, a fost mai uscată decât media obișnuită.

În iulie au fost înregistrate, în medie, doar 34 de litri de precipitații pe metrul pătrat, față de media lunară de 91 de litri. În unele zone, cantitatea de apă a fost sub 10 litri pe metrul pătrat. Luna iunie a fost, de asemenea, foarte uscată, cu aproximativ 55 de litri pe metrul pătrat, comparativ cu media de 107 litri.

Furtunile puternice de vară nu pot rezolva rapid problema. Atunci când cantități mari de apă cad într-un interval scurt, solul uscat nu reușește să absoarbă suficientă apă, iar o mare parte se scurge rapid la suprafață.

Autoritățile germane avertizează că astfel de episoade nu vor aduce o îmbunătățire de durată, iar seceta s-ar putea accentua în prima parte a lunii august. Nivelurile apelor subterane sunt, de asemenea, în scădere la majoritatea stațiilor de monitorizare.

Efectele deficitului de apă se observă și în alte zone hidrologice importante din sudul Germaniei. Lacul Konstanz se afla la sfârșitul lunii iulie cu 96 de centimetri sub nivelul obișnuit al perioadei, iar Rinul superior coborâse cu aproximativ 190 de centimetri sub media sezonieră.

Afluentul alpin care alimentează lacul transporta doar 84 de metri cubi de apă pe secundă, față de aproximativ 260 de metri cubi pe secundă, valoarea obișnuită pentru aceeași perioadă.

Situația confirmă că deficitul de apă afectează întregul sistem hidrografic din Europa Centrală, iar scăderea debitelor se transmite treptat către statele aflate în aval.

În Austria, Dunărea a ajuns la valori record. Rigla de măsurare nu mai atinge apa

După Germania, efectele secetei sunt vizibile și în Austria, unde nivelul Dunării a coborât în unele regiuni la valori istorice. În zona Wachau, una dintre cele mai cunoscute porțiuni ale fluviului austriac, retragerea apei a scos la suprafață zone care în mod normal sunt acoperite.

La stația Kienstock, din districtul Krems, nivelul apei a coborât la doar 110 centimetri, un minim istoric pentru acel punct. La Aggstein, situația a fost și mai neobișnuită: rigla folosită pentru măsurarea nivelului nu mai ajungea până la suprafața apei, scrie Heute.at.

Nivelul redus al Dunării afectează și navigația. Navele sunt obligate să transporte încărcături mai mici și să circule cu viteză redusă, iar unele servicii au fost modificate din cauza adâncimii insuficiente.

În Wachau, feribotul de la Weißenkirchen nu mai putea transporta automobile, iar operatorii de croaziere au fost nevoiți să schimbe trasee, programe sau tipurile de nave folosite.

Seceta afectează și producția de energie hidro. Compania care operează hidrocentrale pe Dunărea austriacă a anunțat o reducere a producției cu aproximativ 30% față de media multianuală, din cauza debitului scăzut.

Apa Dunării a ajuns la 30 de grade. Peștii sunt afectați de nivelul scăzut al fluviului

Reducerea debitului are efecte grave și asupra ecosistemului Dunării. În anumite zone puțin adânci din Austria, temperatura apei a ajuns la aproximativ 30 de grade Celsius.

Creșterea temperaturii reduce cantitatea de oxigen din apă, ceea ce pune în pericol peștii. Valurile produse de nave pot împinge exemplarele spre mal, unde unele rămân blocate și mor.

Pescarii încearcă să salveze peștii mai mari prin mutarea lor din zonele puțin adânci către sectoare unde apa este mai rece și mai adâncă. Pentru puiet, intervențiile sunt însă adesea prea târzii.

Autoritățile austriece au solicitat navelor să reducă valurile și efectul de aspirație în sectoarele vulnerabile ale fluviului. Meteorologii avertizează însă că temperaturile ar putea ajunge până la 40 de grade, ceea ce ar putea accentua scăderea nivelului Dunării.

Câteva ploi nu pot reface debitul Dunării după luni de secetă

După perioade lungi cu precipitații reduse, solurile, râurile, lacurile și rezervele subterane au acumulat un deficit important de apă. Primele ploi sunt absorbite de teren sau se scurg rapid, fără să producă o refacere de durată a nivelurilor.

Pentru ca Dunărea să revină la valori apropiate de normal, sunt necesare precipitații constante în bazinul superior și mijlociu al fluviului, nu doar ploi locale în România sau în alte state.

Meteoplus estimează că debitul Dunării la intrarea în România s-ar putea menține în jurul valorii de 1.450 de metri cubi pe secundă până în perioada 10–12 august. Ulterior, ar putea urma o creștere lentă, iar o revenire mai vizibilă ar putea apărea după 24 august, în funcție de cantitatea de precipitații din Alpi și din regiunile traversate de marii afluenți.