Criza de pe Dunăre lovește Europa. Ungaria oprește pentru prima dată în 44 de ani centrala nucleară de la Paks, iar România se pregătește pentru un scenariu critic

Nivelul extrem de scăzut al Dunării începe să afecteze direct producția de energie din Europa Centrală și de Est. Ungaria a decis oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare, în timp ce România se confruntă cu un risc similar la Cernavodă. Autoritățile române avertizează că următoarele două săptămâni vor fi decisive, iar lucrări hidrotehnice de amploare sunt deja pregătite pentru a asigura debitul minim necesar funcționării centralei nucleare.

Fenomenul este cauzat de seceta prelungită și de temperaturile extreme care afectează mare parte din Europa, determinând scăderea accentuată a nivelului Dunării și al altor râuri importante.

Ungaria oprește centrala nucleară de la Paks

Premierul ungar Peter Magyar a anunțat că centrala nucleară de la Paks va fi oprită complet, după ce nivelul Dunării a continuat să scadă.

„Din cauza noii scăderi a nivelului apelor Dunării, una dintre ultimele două unităţi de producţie a centralei nucleare de la Paks va fi oprită la 01:30 dimineaţă” de duminică, a transmis premierul pe platforma X.

Acesta a precizat că, după oprirea ultimei unități aflate încă în funcțiune, producția centralei se reduce drastic.

„Producţia centralei va scădea astfel la doar 240 megawaţi”, a mai spus Peter Magyar.

Ulterior, oficialul ungar a anunțat că instalația va fi închisă complet.

„Va fi complet oprită pentru prima dată în 44 de ani.”

Centrala nucleară de la Paks, situată la aproximativ 100 de kilometri sud de Budapesta, asigură în mod obișnuit aproximativ 40% din producția anuală de energie electrică a Ungariei.

Seceta afectează și România. Dunărea ar putea coborî sub minimul istoric din 2003

Situația este urmărită cu atenție și în România. Administrația Națională „Apele Române” avertizează că debitul Dunării la intrarea în țară ar putea coborî, în jurul datei de 6 august, sub minimul istoric consemnat în august 2003.

În prezent, fluviul înregistrează un debit de aproximativ 1.550 metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunilor iulie și august și cu aproximativ 25% sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit instituției, „următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”, în condițiile în care deficitul de precipitații persistă atât în România, cât și în bazinul superior al Dunării.

Ce se întâmplă la Cernavodă

Scăderea nivelului fluviului pune presiune și asupra Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

În zona prizei de apă, nivelul Dunării este de -209 centimetri, iar estimările hidrologilor indică atingerea valorii de -225 centimetri până pe 8 august.

Pentru a evita diminuarea debitului necesar răcirii reactoarelor, autoritățile au început pregătirea unor intervenții hidrotehnice în zona Brațului Bala.

Planul prevede scufundarea controlată a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, cu scopul de a redirecționa un volum mai mare de apă către Dunărea Veche și sectorul Cernavodă.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos desfășoară lucrări de dragaj și construirea unui dig de dirijare a debitelor.

Totuși, Apele Române avertizează că intervenția este una dificilă.

„Operațiunea este una deosebit de complexă” și implică „riscuri tehnice semnificative”, existând posibilitatea ca efectul hidraulic urmărit să nu fie obținut integral din cauza nivelurilor extrem de scăzute ale fluviului.

Bolojan: există riscul opririi și celui de-al doilea reactor de la Cernavodă

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că România se confruntă cu un risc similar celui din Ungaria.

„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a explicat premierul.

Acesta a avertizat că oprirea completă a centralei ar avea efecte importante asupra sistemului energetic național.

„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult”, a spus Bolojan.

Premierul a lansat și un apel către populație pentru reducerea consumului de energie în perioada următoare.

„Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate”, a mai declarat premierul.