Verdictul Fitch, contestat de Petrișor Peiu. „Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice”

Europarlamentarul AUR Petrișor Peiu susține că menținerea ratingului României la BBB-, cu perspectivă negativă, de către agenția Fitch nu produce efecte directe asupra economiei și nici asupra nivelului de trai al românilor. Într-o analiză publicată după anunțul agenției de rating, acesta afirmă că importanța deciziei este exagerată în spațiul public și că atenția ar trebui să se îndrepte spre problemele structurale ale finanțelor publice.

Declarațiile vin după ce Fitch Ratings a decis să mențină calificativul României la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, păstrând însă perspectiva negativă, ceea ce indică existența unor riscuri privind evoluția finanțelor publice în perioada următoare.

Petrișor Peiu: „Nu are nicio implicație asupra economiei românești”

În opinia europarlamentarului, reacțiile generate de anunțul Fitch au fost disproporționate în raport cu efectele reale ale deciziei.

„În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch nu are nicio implicației asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație.”

Pentru a-și susține afirmațiile, Peiu compară situația României cu cea a mai multor state din Europa Centrală și de Est, susținând că nivelul ratingurilor acordate de Fitch nu reflectă întotdeauna indicatorii economici și fiscali ai acestor țări.

Comparația cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Serbia

Petrișor Peiu arată că Polonia beneficiază de un rating A-, deși are un nivel al datoriei publice și un deficit bugetar apropiate de cele ale României, iar costurile de finanțare sunt mai reduse.

În același timp, acesta amintește că Ungaria are o datorie publică de aproximativ 75% din PIB și un rating BBB, cu două trepte peste România, în timp ce Bulgaria, deși are o datorie publică de aproximativ 30% din PIB și un deficit bugetar semnificativ mai mic, este evaluată doar cu o treaptă peste România, respectiv BBB+.

Europarlamentarul invocă și cazul Cehiei, care beneficiază de un rating AA-, dar și pe cel al Serbiei, țară încadrată în categoria „junk” (BB+), despre care afirmă că se împrumută la dobânzi mai mici decât România, deși nu este stat membru al Uniunii Europene sau al NATO.

În opinia sa, aceste exemple ridică semne de întrebare privind legătura dintre calificativele agențiilor de rating și costurile reale de finanțare ale statelor.

Analiza evoluției ratingului României

Peiu susține că nici evoluția ratingului României din ultimii 15 ani nu ar demonstra existența unei relații directe între calificativul acordat de Fitch și starea finanțelor publice.

Acesta amintește că România păstrează ratingul BBB- încă din februarie 2011, deși între timp datoria publică a crescut de la aproximativ 35% din PIB la peste 60%, iar deficitul bugetar a avut fluctuații importante.

Totodată, europarlamentarul amintește că, la începutul anilor 2000, România era încadrată în categoria BB sau BB+, deși avea o datorie publică sub 15% din PIB și un deficit bugetar redus. De asemenea, el evocă momentul din 2008, când Fitch a retrogradat România în categoria „junk”, deși nivelul datoriei publice era de aproximativ 20% din PIB.

„Să ne concentrăm pe temele reale”

În finalul analizei sale, Petrișor Peiu afirmă că dezbaterea publică ar trebui să se concentreze mai degrabă pe problemele structurale ale economiei decât pe deciziile agențiilor de rating.

„Deci, oameni buni, hai să privim cifrele și să fim sinceri cu noi înșine. Poate așa vom putea să ne răspundem la câteva întrebări:”

Acesta enumeră mai multe întrebări referitoare la evoluția ratingului României în raport cu nivelul datoriei publice și al deficitului bugetar, precum și la diferențele dintre România și alte state din regiune în ceea ce privește costurile de finanțare.

În încheiere, europarlamentarul transmite că dezbaterea ar trebui mutată de la calificativele agențiilor internaționale către provocările fiscale cu care se confruntă România.

„Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch nu n-ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?”