Cum a ajuns România să aibă cea mai mare creștere a prețului la motorină din Europa

Prețul mediu al motorinei la pompă a crescut în România cu 7,5% în ultimele șapte zile, cea mai mare majorare dintre țările europene analizate, potrivit unei analize prezentate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

România are rafinării și țiței propriu, dar motorina urcă cel mai mult în Europa. Ce arată cifrele

România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului mediu al motorinei la pompă dintre statele europene analizate, cu un avans de 7,5% într-o singură săptămână. Deși scumpirea este asociată cu majorarea cotației motorinei mediteraneene, care a urcat cu 11,86%, această explicație nu este considerată suficientă pentru diferența față de alte țări europene.

„În ultimele șapte zile, prețul mediu al motorinei la pompă a crescut în România cu 7,5%, cea mai mare creștere dintre țările europene analizate. Mai mult decât în Croația, unde creșterea a fost de 7,4%, decât în Spania, cu 4,7%, Polonia, cu 3,9%, sau Bulgaria, cu numai 2,3%. Explicația simplă ar fi că motorina s-a scumpit pe piețele internaționale. Într-adevăr, cotația motorinei mediteraneene a crescut cu 11,86% într-o singură săptămână. Numai că această explicație nu este suficientă”, a explicat expertul.

România are cea mai mare contribuție a țițeiului extras intern

Potrivit analizei, evoluția prețurilor din România ridică întrebări legate de modul în care creșterile de pe piețele internaționale sunt transferate către consumatori. Chisăliță arată că, deși statele europene se raportează la aceeași piață regională pentru produse petroliere, ritmul de majorare a prețurilor diferă semnificativ.

„Dacă toate statele europene cumpără petrol și produse petroliere de pe aceeași piață regională, de ce România a transferat creșterea la pompă mai repede și mai puternic decât aproape toate celelalte țări? Mai ales că România are o structură de aprovizionare care, teoretic, ar trebui să-i ofere o protecție mai bună. Dintre țările analizate, România are cea mai mare contribuție a țițeiului extras intern. Ungaria ajunge la 12%, Croația la 8%, Italia la 7%, iar Polonia și Germania la numai 2%. Multe state nu mai extrag practic deloc țiței”, a mai scris Dumitru Chisăliță.

România are producție internă de țiței, dar prețurile cresc peste nivelul altor state

Analiza evidențiază că nivelul ridicat al scumpirii din România nu poate fi explicat doar prin dependența de importuri. Potrivit datelor prezentate, unele state cu o dependență externă mult mai mare au avut creșteri mai reduse ale prețurilor sau chiar scăderi.

„Irlanda, care își acoperă aproximativ 91% din consum prin import direct de motorină, a înregistrat chiar o scădere de 0,2%. Estonia și Letonia, dependente practic integral de motorina importată, au avut creșteri de numai 2,5%, respectiv 2,1%. În Germania, unde dependența externă totală este de aproximativ 98%, prețul a crescut cu numai 1%.”

În cazul Ungariei, structura de aprovizionare este considerată apropiată de cea a României, însă evoluția prețurilor a fost diferită.

„Ungaria, care are o structură de aprovizionare relativ apropiată de România — 12% țiței intern, 66% motorină produsă din țiței importat și 22% import direct — nu a înregistrat nicio creștere a prețului mediu la pompă”, a punctat Dumitru Chisăliță. „Așadar, nu dependența de import explică recordul României”

Potrivit expertului, diferența dintre evoluția cotațiilor internaționale și prețurile de la pompă trebuie analizată și prin prisma modului în care companiile transferă variațiile de piață către consumatori.

„Brentul a scăzut în ultimele șapte zile cu aproximativ 0,5%. În schimb, motorina mediteraneeană a crescut cu 11,86%, pe fondul deficitului regional, al problemelor logistice și al tensiunilor din piața produselor rafinate.”

Cotațiile cresc rapid în prețul final, dar scăderile au alt ritm

Dumitru Chisăliță arată că prețul motorinei este influențat de costul de înlocuire al produsului, respectiv de valoarea la care acesta ar putea fi cumpărat în prezent, nu doar de costul istoric al țițeiului utilizat.

„Se spune că prețul motorinei nu este determinat de costul istoric al țițeiului, ci de costul de înlocuire al produsului, cât ar costa motorina dacă ar trebui cumpărată astăzi. Această regulă poate fi justificată comercial, dar devine profund discutabilă atunci când este aplicată într-un singur sens.

Motorina aflată astăzi în rafinării, depozite și benzinării nu a fost produsă din țiței cumpărat la prețul de astăzi. O parte provine din țiței achiziționat cu săptămâni în urmă, la cotații mai mici”. Potrivit calculelor Asociației Energia Inteligentă, diferența dintre un nivel considerat justificabil și prețul actual ar necesita explicații suplimentare.

„Dacă, potrivit evoluției cotațiilor internaționale, cursului valutar, taxelor și costurilor logistice, un nivel maximal justificabil ar fi de aproximativ 10,20 lei/l, conform calculelor AEI, apare o diferență de circa 0,45 lei/l care trebuie explicată. Această diferență poate proveni din:

• modul in care se transmit mai rapid scumpirile și se întârzie ieftinirile;
• anticiparea unor noi intervenții ale statului, a se vedea reducerea accizei;
• menținerea deliberată a prețului într-o zonă care avantajează simultan companiile și bugetul public”, a mai scris analistul.

Dumitru Chisăliță: Scumpirea circulă cu viteza internetului. Ieftinirea vine cu viteza cisternei

Acesta a precizat că existența unui interes comun între stat și companiile petroliere nu poate fi demonstrată, dar a indicat o posibilă coincidență de interese pe termen scurt.

„Ultima ipoteză – existența unui interes comun între stat și benzinari – este posibilă teoretic. Ceea ce poate fi demonstrat este însă o evidentă coincidență de interese pe termen scurt. Cu toate acestea, creșterea cotației internaționale este introdusă aproape imediat în prețul la pompă. Când cotațiile scad, ni se explică faptul că există stocuri cumpărate scump, întârzieri logistice și un ciclu de rafinare care durează. Când cotațiile cresc, stocurile vechi, ciclul de rafinare și întârzierile dispar brusc din explicații. Scumpirea circulă cu viteza internetului. Ieftinirea vine cu viteza cisternei”, a mai explicat președintele Dumitru Chisăliță.

Impactul fiscal al prețului mai mare la motorină

Analiza arată că diferența de preț influențează și veniturile statului prin TVA. La un TVA de 21%, partea de TVA inclusă într-o diferență de 0,45 lei pe litru reprezintă o sumă suplimentară colectată pentru fiecare litru vândut.

Potrivit calculelor prezentate, statul ar încasa aproximativ 7,8 bani TVA suplimentar pentru fiecare litru de motorină vândut, ceea ce ar însemna circa 186 milioane de lei lunar dacă prețul actual s-ar menține.

Chiar dacă această creștere a veniturilor bugetare apare pe termen scurt, analiza indică efecte asupra economiei prin majorarea costurilor.

Scumpirea motorinei:

• mărește costul transportului;
• se transmite în prețul alimentelor și al bunurilor;
• alimentează inflația;
• crește cheltuielile instituțiilor publice;
• reduce profitabilitatea companiilor;
• frânează consumul și investițiile;
• poate diminua încasările din alte taxe.

Dumitru Chisăliță arată că avantajul fiscal imediat poate fi contrabalansat de efectele economice generate de prețurile mai ridicate.

Diferențe între efectele pe termen scurt și cele economice pe termen mediu

Expertul susține că un preț mai mare al motorinei poate avea avantaje temporare pentru buget, prin încasări mai mari din TVA, fără introducerea unor taxe noi.

„Din perspectiva preocupărilor pe termen scurt, un preț mai mare al motorinei poate părea convenabil:

• TVA-ul se încasează imediat. Fiecare scumpire produce automat venituri bugetare, fără introducerea oficială a unei taxe noi.
  Costul politic este transferat benzinăriilor. Guvernul poate susține că prețurile sunt stabilite de piață, în timp ce bugetul beneficiază de pe urma lor.
• Se evită reducerea imediată a taxelor. O scădere a TVA sau a accizei ar produce un efect negativ direct și vizibil asupra veniturilor bugetare.
• Se pot anunța ulterior măsuri de „sprijin”. Statul încasează mai mult în perioada de scumpire, după care poate returna o parte limitată sub forma reducerii accizei sau a ajutoarelor pentru anumite categorii, obținând și un avantaj de imagine.
• Deficitul este cosmetizat marginal. Veniturile suplimentare din TVA ajută execuția bugetară pe termen foarte scurt, chiar dacă nu rezolvă problema structurală.

Acesta poate deveni un mecanism politic foarte convenabil, statul tolerează prețul ridicat, încasează mai mult, iar ulterior prezintă restituirea unei părți din banii suplimentari drept măsură de protejare a populației”, spune expertul.

România transferă rapid scumpirile internaționale către consumatori

Analiza comparativă prezentată de Asociația Energia Inteligentă indică faptul că evoluția pieței internaționale nu explică integral diferențele dintre state.

„Creșterea cu 11,86% a motorinei mediteraneene explică existența unei presiuni asupra prețurilor. Nu explică însă de ce România a ajuns la o creștere de 7,5%, în timp ce Ungaria a rămas la 0%, Germania la 1%, Bulgaria la 2,3%, iar Italia a înregistrat o scădere de 4%.”

Datele prezentate arată că România are producție internă de țiței, rafinării importante și o pondere de aproximativ 22% import direct net de motorină la pompă.

„Cifrele arată că România nu este cea mai expusă țară la importul direct de motorină. Dimpotrivă, are producție internă de țiței, rafinării importante și o pondere relativ redusă a importului net de produs finit. Și totuși, România a devenit campioana scumpirii. Aceasta este adevărata problemă, în România, orice creștere internațională este tratată imediat ca o obligație de majorare a prețului, iar orice scădere este prezentată ca o posibilitate care trebuie analizată. Avem țiței românesc, rafinării în România și cca. 22% import direct net de motorină la pompă. Dar plătim de parcă fiecare litru ar fi adus în ultima clipă, cu cisterna, de la cea mai scumpă sursă din lume”, a concluzionat Dumitru Chisăliță.