Se pregătesc noi scumpiri la carburanți? Dumitru Chisăliță: „Percepția poate deveni mai puternică decât realitatea”

Avertismentele privind posibile întârzieri la livrarea motorinei către clienții en-gros au reaprins îngrijorările legate de aprovizionarea cu carburanți în România. În timp ce unele companii invocă dificultăți generate de contextul internațional și de cererea ridicată, expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că, în lipsa unor dovezi privind un deficit real de combustibil, astfel de mesaje riscă să alimenteze percepția unei crize și să creeze presiune suplimentară asupra pieței.

Dumitru Chisăliță: „Vorbim despre o problemă reală a întregii piețe sau despre o situație punctuală?”

Analistul atrage atenția că apariția unor avertismente privind întârzieri la livrarea motorinei trebuie analizată cu atenție și nu trebuie confundată automat cu existența unei penurii la nivel național.

„În ultimele zile, piața carburanților din România a fost alimentată cu un nou mesaj, avertismentul asupra unor întârzieri la livrarea motorinei către clienții, invocând contextul internațional actual faptul că vânzările au depășit capacitatea logistică a depozitelor. Întrebarea este simplă, vorbim despre o problemă reală a întregii piețe sau despre o situație punctuală, care riscă să creeze impresia unei penurii generale?”, afirmă Dumitru Chisăliță.

În opinia sa, dacă România s-ar confrunta cu un deficit real de motorină, semnale similare ar trebui să vină din partea tuturor marilor jucători de pe piață.

„Dacă România s-ar confrunta cu un deficit real de motorină, ar fi firesc ca același mesaj să fie transmis de toți marii operatori. Însă nu vedem acest lucru.”

Comparația cu Rompetrol și OMV Petrom

Expertul oferă și exemple care, în opinia sa, ridică semne de întrebare asupra ideii unei crize generalizate de aprovizionare.

„Rompetrol, compania statului kazah care a fost blocată o săptămână să primească țiței, nu a emis avertismente similare privind imposibilitatea onorării comenzilor. Dimpotrivă, în ultimele săptămâni compania a comunicat funcționarea normală a rafinăriei și nu a anunțat restricții comerciale generalizate.”

Chisăliță arată că nici în țările vecine nu există semnale similare.

„Nici în Bulgaria, unde Rompetrol este un jucător important, nu există avertizări publice privind întârzieri la livrările de motorină sau limitarea aprovizionării. Din contră, activitatea comercială continuă normal, inclusiv prin campanii de stimulare a vânzărilor.”

În același timp, acesta amintește că „OMV Petrom își produce întreaga cantitate de benzină și cca. 35% din motorina vândută în România din producția internă.”

Pornind de la aceste elemente, analistul ridică o întrebare directă:

„Atunci care «context internațional» influențează întârzieri la livrarea motorinei către clienții en-gros?”

Guvernul nu estimează o penurie de carburanți

În analiza sa, Dumitru Chisăliță amintește și poziția oficială transmisă de autorități în ultimele zile.

„Mai mult, Guvernul României a transmis recent că nu estimează apariția unei penurii de carburanți, iar măsurile adoptate urmăresc fluidizarea transporturilor și a distribuției, nu raționalizarea consumului.”

În acest context, expertul consideră că piața are nevoie de explicații clare pentru a evita interpretările greșite și reacțiile emoționale.

Întrebările la care piața așteaptă răspunsuri

Dumitru Chisăliță spune că există mai multe aspecte care ar trebui lămurite public de autorități și de companiile implicate.

„În aceste condiții, apar câteva întrebări la care piața merită răspunsuri: Este vorba despre o problemă logistică proprie unui operator sau despre un deficit real de motorină? Dacă este doar o dificultate logistică, de ce mesajul este transmis ca un semnal privind întreaga piață? De ce ceilalți mari producători și distribuitori nu raportează aceeași situație? De ce în statele vecine, alimentate din aceleași fluxuri regionale, nu apar avertismente similare?”

Potrivit acestuia, modul în care sunt comunicate astfel de informații poate influența comportamentul consumatorilor.

„Experiența ultimelor săptămâni arată că simpla apariție a unor informații privind posibile probleme de aprovizionare poate genera reacții emoționale: cumpărări preventive, creșterea comenzilor și, implicit, presiune suplimentară asupra lanțului logistic. În astfel de situații, percepția poate deveni aproape la fel de importantă ca realitatea.”

„Piața are nevoie de transparență, nu de percepții”

Expertul avertizează că teama privind o posibilă penurie poate avea efecte directe asupra modului în care evoluează piața carburanților și asupra acceptării unor noi majorări de preț.

„Iar atunci când consumatorii sunt convinși că urmează o penurie sau că prețurile vor continua să crească, piața acceptă mult mai ușor noi scumpiri.”

Din acest motiv, el consideră că mesajele transmise public trebuie să fie coerente și susținute de date clare.

„De aceea este esențial ca autoritățile și companiile să comunice transparent și unitar. Diferența dintre o problemă logistică punctuală și o criză reală de aprovizionare trebuie explicată clar, pentru că altfel orice mesaj poate alimenta speculațiile și poate contribui la justificarea unor prețuri tot mai mari.”

În final, Dumitru Chisăliță cere autorităților să răspundă public unor întrebări pe care le consideră esențiale pentru piață.

„Consumatorii au nevoie de certitudini, nu de mesaje contradictorii. De aceea autoritățile au obligația să răspundă public imediat la câteva întrebări simple: Există sau nu un deficit fizic de combustibil în România? Ce nivel au stocurile comerciale și cele de siguranță? De ce mesajele diferă atât de mult între principalii operatori? De ce nu vedem avertismente similare în alte state din regiune?”

Concluzia expertului este că lipsa unor explicații clare poate afecta încrederea consumatorilor și poate amplifica tensiunile din piață.

„În lipsa unor răspunsuri clare, consumatorii rămân cu impresia că fiecare nou mesaj privind întârzieri, probleme logistice sau cerere excepțională pregătește terenul pentru acceptarea unor prețuri tot mai mari. Piața are nevoie de transparență, nu de percepții. Pentru că atunci când percepția devine mai puternică decât realitatea, cel care plătește nota de plată este întotdeauna șoferul.”