Criza care nu se vede încă la pompă. Explicația lui Chisăliță despre stocurile de combustibil si reacția lui Florin Cîțu

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, afirmă că România nu s-ar confrunta cu o penurie generalizată de carburanți chiar și în situația în care importurile de țiței din Kazahstan ar fi întrerupte pentru o perioadă de câteva luni. Potrivit acestuia, stocurile existente ar putea acoperi necesarul de consum pentru o anumită perioadă, atât în cazul motorinei, cât și al benzinei.

Avertisment privind carburanții: ce s-ar întâmpla dacă importurile de țiței ar fi oprite

Dumitru Chisăliță a precizat că situația de pe piața carburanților este una importantă pentru populație, însă consideră că presiunile existente în sectorul energetic sunt mai largi.

„Problema de pe piața carburanților este foarte importantă, dar nu este cea mai importantă din zona energetică, din punctul meu de vedere. Dar este una care îi afectează pe foarte mulți români”, a declarat președintele AEI.

Acesta a menționat și nivelul ridicat al prețurilor la energie electrică, precum și situația prețului gazelor, despre care spune că reprezintă alte probleme semnificative pentru consumatori.

Stocurile existente ar putea acoperi consumul pe termen mediu

Dumitru Chisăliță a făcut referire la declarațiile ministrului Finanțelor privind posibilitatea apariției unei penurii în cazul plafonării prețului carburanților. Potrivit acestuia, argumentul a fost raportat la situația din Ungaria, unde au existat probleme de aprovizionare după intervențiile asupra pieței.

„Dacă urmărim ce a spus ministrul Finanțelor, acesta a spus că poate apărea penuria dacă se plafonează prețul la carburanți. Se bazează pe o certitudine – așa s-a întâmplat în Ungaria în ultimii doi ani”, a explicat președintele AEI, potrivit economedia.ro.

El susține că analizele realizate pe baza datelor actuale, a stocurilor existente și a rezervelor strategice indică un alt scenariu pentru România. Chisăliță estimează că o eventuală lipsă generalizată de combustibil nu ar fi apărut într-un interval de aproximativ 120 de zile pentru motorină și de șase luni pentru benzină, chiar și în lipsa totală a importurilor de țiței din Kazahstan.

„Din analizele noastre, pe datele actuale, pe stocurile existente, cele strategice, pe reluarea sau nereluarea importurilor din Kazahstan, o eventuală penurie generalizată nu ar fi putut să apară în România în circa 120 de zile pe motorină, iar pe benzină 6 luni, chiar dacă nu am fi avut deloc țiței kazah”, a spus acesta.

Chisăliță avertizează asupra efectelor panicii pe piața carburanților

Președintele AEI a atras atenția că reacțiile de panică ale consumatorilor pot crea temporar impresia unei crize de aprovizionare. În opinia sa, cumpărăturile masive într-un timp scurt pot dezechilibra distribuția obișnuită a carburanților.

„Panicarea populației este o abordare foarte păguboasă. De ce? Când toată lumea dă fuga la benzinărie, asta înseamnă că benzina sau motorina care se vând în mod normal într-o săptămână se vând într-o zi, ceea ce face ca acea stație să rămână fără combustibil. Și așa apar poze pe internet că e penurie și toată lumea se dă peste cap”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Acesta a mai spus că operatorii din piață pot reacționa la creșterea bruscă a cererii prin ajustări de preț, ceea ce poate amplifica presiunea asupra consumatorilor.

„Într-un fel vânzătorii au tendința să și profite de situație, dar și să tempereze această cerere foarte mare, prin creștere de preț. Și așa ajungem într-o situație reală de penurie și la un preț de 11 lei”, a afirmat reprezentantul AEI.

Potrivit acestuia, un preț de 11 lei pe litrul de carburant nu ar fi un scenariu probabil decât în condiții extreme. „Prețul de 11 lei nu este sub nicio formă vizibil, decât în condiții extreme, care au o probabilitate de 10 – maxim 20% să se întâmple”, a precizat Dumitru Chisăliță.

Evoluția petrolului, influențată de conflicte și riscuri de aprovizionare

Reprezentantul AEI a explicat că, în urmă cu mai mult de șase luni, anticipa posibilitatea unor creșteri importante ale prețurilor la carburanți, pe fondul riscurilor internaționale privind aprovizionarea cu energie.

„În urmă cu mai bine de 6 luni, înainte de prima criză, în baza diferitelor prognoze vehiculate la nivel internațional, am previzionat posibilitatea ca în România să se ajungă la prețuri de 10, 11 și 12 lei”, a declarat acesta.

El a precizat că estimările au avut la bază situații conflictuale din mai multe regiuni ale lumii și posibile modificări ale raportului dintre cerere și ofertă.

„De ce? Pentru că existau niște situații conflictuale în diverse părți ale lumii. Apăreau riscuri de aprovizionare, distorsionate, de modificare a raportului cerere-ofertă. Aceste lucruri s-au întâmplat”, a spus Chisăliță.

Acesta a arătat că anticipa și apariția unor crize mai frecvente pe piețele de gaze și motorină, iar în prezent consideră că aceste evoluții se confirmă. „Tot atunci estimam crize mai dese pe gaze și motorină. Ceea ce și vedem în prezent – suntem din criză în criză”, a afirmat președintele AEI.

Piața petrolului rămâne marcată de fluctuații

Dumitru Chisăliță a indicat că în ultimele săptămâni s-au suprapus mai multe evenimente cu impact asupra pieței energetice, printre acestea numărând reluarea conflictului din Strâmtoarea Hormuz, tentativele de atacuri asupra navelor din Marea Roșie, blocada de șapte zile din Marea Neagră și evoluțiile din zona Mării Caspice, pe unde trece o parte din țițeiul care ajunge în Marea Neagră.

„În urmă cu 2 săptămâni spuneam că situațiile conflictuale vor creiona o fluctuație foarte mare între 85 și 100 de dolari barilul de la zi la zi. Ceea ce și observăm că se întâmplă”, a declarat acesta.

Potrivit lui Chisăliță, piața petrolului va continua să fie influențată de variațiile zilnice ale cererii și ofertei, dar și de factorul de risc asociat conflictelor internaționale. „Această stare va rămâne”, a spus președintele AEI.

„Pe de-o parte, este resimțită din diferențele care apar de la zi la zi în cerere și ofertă, este puternic speculativă și prima de risc – este foarte importantă. Aproape fiecare conflict nou care a apărut a dus la 2 – 5 dolari pe barilul de petrol”, a explicat acesta.

El estimează că prețul petrolului ar putea rămâne în intervalul 85-100 de dolari pe baril, cu modificări determinate de evoluțiile geopolitice și de declarațiile unor lideri internaționali.

Reacția lui Florin Cîțu privind intervențiile asupra pieței

Fostul premier Florin Cîțu a comentat situația carburanților pe rețelele sociale, criticând intervențiile statului asupra mecanismelor de piață.

„Scăderea accizei + supraimpozitarea companiilor + plafonarea adaosului comercial = preț neschimbat la pompă (sau ușor crescut) și, în cel mai rău caz, penurie. Intervențiile brutale în economie au consecințe neintenționate care, de fiecare dată, reprezintă un cost mai mare pentru cetățean. Doar piața liberă și competiția reduc prețul unui bun/serviciu în mod sustenabil pe termen lung. Țară, țară, vrem liberali! + It is the economy, STUPID!”, a scris fostul premier pe Facebook.