Adevărul despre riscul ca România să rămână fără motorină. Ce transmite președintele Asociației Energia Inteligentă

România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, însă nu există date care să susțină afirmația că țara va rămâne inevitabil fără motorină în următoarele două săptămâni, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată marți.

Se termină motorina în România în două săptămâni? Analiza care schimbă perspectiva asupra situației

Expertul în energie arată că riscurile existente pe piața petrolieră sunt legate de evoluțiile geopolitice, de posibile întreruperi ale unor surse de aprovizionare și de presiunile asupra rutelor internaționale de transport, însă acestea nu înseamnă o dispariție imediată a carburanților din România.

Potrivit acestuia, într-un interval de 14 zile, un scenariu care ar putea pune presiune pe stațiile de alimentare nu ar fi oprirea instantanee a livrărilor de țiței, ci o creștere bruscă a cererii determinată de panică.

„În ultimele zile, în spațiul public s-a răspândit informația că România ar putea rămâne fără carburanți, iar prețul motorinei ar urma să ajungă la 11 lei/litru. Datele disponibile nu susțin existența unei penurii fizice naționale în perioada următoare și nici a unei evoluții atât de rapide a prețului.

Există riscuri reale: blocajele geopolitice, întreruperea țițeiului kazah pe termen mai lung, dificultățile din Marea Neagră, presiunile asupra rutelor prin Ormuz și Bab al-Mandab și diminuarea rezervelor strategice internaționale. Dar acestea nu trebuie confundate cu dispariția motorinei din România în zilele următoare. (…) România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmația că în două săptămâni țara va rămâne inevitabil fără motorină. În 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea țițeiului kazah, ci panica populației”, este de părere șeful AEI.

Cererea bruscă ar putea afecta temporar distribuția

Dumitru Chisăliță precizează că principalul risc imediat nu este lipsa fizică a combustibilului, ci posibilitatea ca populația să cumpere cantități mult mai mari decât în mod normal într-o perioadă scurtă.

„Dacă românii iau cu asalt benzinăriile pentru a-și umple simultan rezervoarele și recipientele, consumul obișnuit al mai multor zile se poate concentra în 24-48 de ore. Într-un asemenea caz, unele stații pot rămâne temporar fără motorină, nu pentru că România nu mai are combustibil, ci pentru că logistica de distribuție nu poate alimenta instantaneu toate benzinăriile”, se menționează în analiza expertului.

Datele prezentate de Asociația Energia Inteligentă indică faptul că, la un consum de carburant de 1,69 milioane de tone în patru luni, România ar avea nevoie de aproximativ 422.500 de tone lunar. Această cantitate înseamnă aproximativ 14.100 de tone pe zi, respectiv între 16,8 și 17 milioane de litri zilnic.

„România a gestionat volume zilnice mai mari decât consumul său intern”

În aceeași perioadă, fluxurile de aprovizionare intrate în balanță au fost de aproximativ 20.500 de tone pe zi. Potrivit analizei, volumele gestionate au fost mai mari decât consumul intern, diferența fiind reprezentată în principal de exporturi și tranzit.

„Fluxurile de aprovizionare care au intrat în balanță au fost, în aceeași perioadă, de aproximativ 20.500 tone/zi. Așadar, în condiții normale, România a gestionat volume zilnice mai mari decât consumul său intern, diferența fiind reprezentată în principal de exporturi și tranzit. Acest lucru nu înseamnă că fiecare tonă poate fi imediat reținută în România, dar arată că există spațiu de adaptare a fluxurilor înainte de a se ajunge la o penurie națională”, mai explică Dumitru Chisăliță.

O oprire totală și de lungă durată a țițeiului kazah ar reprezenta un șoc pentru rafinăriile românești, însă nu ar însemna oprirea instantanee a întregului sector. România dispune și de producție internă de țiței, iar rafinarea poate continua parțial în anumite condiții.

Rezervele strategice și sursele alternative de aprovizionare

Potrivit studiului realizat de AEI, intitulat „Stocuri pentru 90 de zile care nu înseamnă 90 de zile la pompă”, rezervele strategice pot asigura consumul pentru o perioadă extinsă, în condițiile menținerii rafinării interne parțiale și a continuării importurilor alternative de motorină.

Analiza arată că stocurile de urgență nu reprezintă singura sursă de alimentare, ci acoperă deficitul rămas după utilizarea celorlalte variante disponibile. În același timp, exporturile și tranzitul pot fi ajustate în funcție de necesitățile pieței interne.

Chisăliță susține că o eventuală creștere puternică a prețurilor ar putea apărea punctual, în anumite stații, pe fondul unei reacții de panică, fără ca aceasta să reflecte un nou nivel general al pieței.

„Panica singură nu justifică economic o creștere durabilă, la nivel național, de la aproximativ 9,9 la 11 lei/litru. Poate produce însă epuizări temporare ale sortimentelor ieftine, orientarea clienților către motorina premium, deja mai scumpă, diferențe locale foarte mari între stații, prețuri excepționale la unele stații independente sau în franciză, majorarea temporară a costurilor logistice, accelerarea ajustării prețurilor dacă distribuitorii anticipează costuri mai mari de reaprovizionare. Într-un episod de panică, prețuri punctuale de 10,70-11,20 lei/litru sunt posibile la anumite stații, în special pentru motorina premium. Dar aceasta nu ar demonstra că prețul de echilibru al motorinei standard din România a ajuns la 11 lei/litru”, consideră Chisăliță.

Datele zilnice ar trebui să stea la baza comunicării publice

Președintele AEI afirmă că autoritățile trebuie să prezinte informații verificabile și actualizate privind situația aprovizionării cu carburanți.

Potrivit acestuia, comunicarea publică ar trebui să includă date despre stocurile comerciale și de urgență exprimate în zile de consum, producția zilnică a rafinăriilor, importurile contractate, sosirile programate, gradul de încărcare al depozitelor și terminalelor, precum și situația stațiilor care ar putea avea probleme temporare de alimentare.

„Trebuie să se evite titlurile de tipul ‘România rămâne fără motorină în două săptămâni’, ‘România în pericol să se confrunte cu penurie’, chiar dacă sunt venite din gura unor oficialități, deoarece nu sunt susținute printr-o balanță fizică. A informa despre riscuri este necesar. A transforma un scenariu extrem într-o certitudine poate crea chiar criza despre care se pretinde că avertizează. Nu există, pe baza datelor prezentate, dovada că ‘cineva dorește’ în mod deliberat apariția panicii. Există însă suficiente motive pentru ca autoritățile competente să verifice dacă răspândirea mesajelor alarmiste este spontană, speculativă sau coordonată”, a concluzionat Dumitru Chisăliță.