UPDATE Cutremur puternic în Japonia. Bilanțul morților a ajuns la 13. Două cutremure au zguduit și China

UPDATE Cutremur puternic în Japonia. Bilanțul morților a ajuns la 13. Două cutremure au zguduit și China

SURSA FOTO: Dreamstime „Pământul se zguduie pe trei continente seisme puternice în Costa Rica, Afganistan și România”

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 29 iulie 2026, 08:15

Un cutremur cu magnitudinea preliminară de 7,1 s-a produs marți în sud-vestul Japoniei, determinând autoritățile să emită avertizări de urgență și o alertă de tsunami. Seismul a avut loc în prefectura Kumamoto, pe insula Kyushu, iar avertizările au vizat mai multe prefecturi din regiune. Până în prezent, autoritățile nu au anunțat un risc de tsunami pentru Hawaii sau Samoa Americană. Tot astăzi, au fost două cutremure și în China. Între timp, decesele provocate de cutremurul din Japonia au ajuns la 13, iar salvatorii se grăbesc să găsească oamenii blocați într-un mall.

UPDATE 2: Bilanțul cutremurului a urcat la 13 morți, iar echipele de salvare caută supraviețuitori sub dărâmături

Autoritățile japoneze au confirmat că numărul persoanelor care și-au pierdut viața în urma cutremurului a ajuns la 13, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă în mai multe localități din prefectura Kumamoto. Pompierii și Forțele de Autoapărare intervin atât în zonele unde locuințele s-au prăbușit, cât și la centrul comercial Aeon, afectat grav de seism.

Potrivit postului public NHK, cel puțin 18 case s-au prăbușit în orașul Hikawa, iar mai multe persoane sunt încă blocate sub dărâmături. Două persoane au fost găsite în stare de „stop cardiac”, termen utilizat în Japonia înainte ca decesul să fie confirmat oficial de medici.

Printre cele mai afectate clădiri se numără și centrul comercial Aeon din Kumamoto, unde două persoane și-au pierdut viața după prăbușirea parțială a construcției. Complexul, inaugurat în 2005, fusese închis după cutremurele devastatoare din 2016 și redeschis abia pe 13 iunie, în urma unui amplu proces de renovare. Mall-ul găzduiește aproximativ 200 de magazine și aproape 5.000 de locuri de parcare, fiind unul dintre cele mai mari centre comerciale din regiune.

Imaginile surprinse după seism arată locuințe grav avariate, obiecte împrăștiate în interiorul caselor și clădiri istorice prăbușite, inclusiv sala de cult a Templului Yatsushiro, construit în secolul al XIX-lea.

Între timp, replicile continuă să afecteze zona și îngreunează intervențiile echipelor de salvare.

„Deodată s-a produs o zdruncinare puternică și am fost surprinsă și speriată. Locuiesc aici de 75 de ani, dar nu am mai trăit niciodată un cutremur atât de puternic. Am crezut că voi muri. Am intrat imediat sub una dintre mese, dar masa s-a mișcat în mare parte spre dreapta, stânga, dreapta, stânga… odată cu mine! Bolurile și paharele de pe raftul din bucătărie au început să cadă și să se spargă pe podea.

Peste tot este dezastru și nu știu de unde să mă apuc. Dar trebuie să ne câștigăm existența repornind restaurantul cât mai curând posibil, așa că astăzi fac curățenie în el. Muncesc puțin, apoi avem o altă replică… deci merge atât de încet. Dacă vom continua să avem atâtea replici, va fi foarte stresant”, a declarat Hiroko Ogata, proprietara unui restaurant din orașul Yatsushiro, pentru BBC.

Știrea Inițială

UPDATE 1: Două cutremure au zguduit provincia Qinghai la un interval de doar 18 minute

În timp ce Japonia se confrunta cu un seism puternic și cu avertizări de tsunami, un alt episod seismic s-a produs în China. Provincia Qinghai, din nord-vestul țării, a fost lovită marți de două cutremure succesive, produse la un interval de numai 18 minute.

Potrivit Serviciului de Studii Geologice al Statelor Unite (USGS), primul seism, cu magnitudinea 5,7, s-a produs la ora 11:16, iar al doilea, cu magnitudinea 5,8, a fost înregistrat la ora 11:34. Ambele cutremure au avut loc la o adâncime de aproximativ 10 kilometri.

Până în prezent, autoritățile nu au raportat victime. Provincia Qinghai este slab populată, însă se află într-o zonă cu activitate seismică frecventă, unde astfel de fenomene sunt întâlnite periodic.

Imagini difuzate de postul public CCTV au surprins nori de praf ridicându-se de pe versanți în timpul seismelor. Cutremurele au fost resimțite și în orașul Lanzhou, din provincia vecină Gansu, unde înregistrări distribuite pe rețelele sociale au arătat felinare legănându-se în locuințe în urma mișcărilor telurice.

Știrea Inițială

Cutremurul din Japonia a declanșat avertizări de urgență în șapte prefecturi

Cutremurul a fost înregistrat marți, la ora locală 16:27, în prefectura Kumamoto, potrivit Agenției Meteorologice din Japonia (JMA). Instituția a estimat magnitudinea preliminară la 7,1, iar epicentrul a fost localizat la aproximativ 10 kilometri adâncime, conform agenției nipone Kyodo.

SURSA FOTO: JMA – Japonia, cutremur, 28.07.2026

Imediat după producerea seismului, Guvernul Japoniei a activat sistemul de avertizare pentru situații de urgență și a emis alerte pentru prefecturile Kumamoto, Nagasaki, Kagoshima, Fukuoka, Saga, Oita și Miyazaki, toate aflate pe insula Kyushu, în sud-vestul țării.

Totodată, Agenția Meteorologică Japoneză a emis o avertizare de tsunami pentru mările Ariake și Yatsushiro, estimând posibilitatea producerii unor valuri de până la un metru.

SURSA FOTO: JMA – Avertizare tsunami

Populația din zonele de coastă a fost îndemnată să se îndepărteze de țărm și să evite accesul în apropierea oceanului până la ridicarea avertizării.

În același timp, Centrul american de avertizare pentru tsunami din Pacific (PTWC) a transmis că nu există pericol de tsunami pentru Hawaii și Samoa Americană în urma cutremurului produs în Japonia.

De ce intensitatea unui cutremur este diferită de magnitudine

În Japonia, autoritățile utilizează atât magnitudinea unui cutremur, cât și scala națională de intensitate seismică, denumită shindo, pentru a evalua impactul asupra populației și infrastructurii.

Spre deosebire de magnitudine, care măsoară energia eliberată la sursa seismului, intensitatea indică forța cu care cutremurul este resimțit într-o anumită zonă. Din acest motiv, specialiștii consideră că valoarea shindo oferă o imagine mai fidelă asupra pagubelor care pot apărea la suprafață.

Un nivel 7 pe scala japoneză de intensitate reprezintă maximul posibil și este asociat unor efecte devastatoare. Un astfel de eveniment a fost consemnat doar de patru ori până în prezent, iar fiecare dintre aceste cutremure s-a soldat cu victime.

„Undele cutremurelor se atenuează pe măsură ce se propagă. Nu se atenuează prea mult atunci când cutremurul are o adâncime de doar câțiva kilometri, chiar sub o zonă populată”, a declarat prof. Robert Geller, seismolog la Universitatea din Tokyo.

Deoarece magnitudinea este dedusă, nu măsurată direct, spune el, există discrepanțe între magnitudinea atribuită de diferite agenții – cutremurul de la Kobe din 1995, care a ucis peste 6.000 de oameni, a avut o magnitudine de 6,9, conform Serviciului Geologic al Statelor Unite, dar o magnitudine de 7,3, conform Agenției Meteorologice din Japonia. Scara de magnitudine este logaritmică, indicând o diferență de eliberare de energie de aproape patru ori între cele două citiri.

Specialiștii explică faptul că un cutremur de magnitudine ridicată, produs la mare adâncime, poate provoca efecte mai reduse decât un seism mai slab, dar cu un focar situat foarte aproape de suprafață. În cazul sistemului shindo, valoarea maximă este înregistrată, de regulă, în apropierea epicentrului și scade progresiv odată cu distanța.

Japonia folosește unul dintre cele mai avansate sisteme de avertizare seismică din lume

Actualul sistem de avertizare timpurie din Japonia se bazează pe o rețea extinsă de seismografe amplasate pe întreg teritoriul țării. Aceste echipamente detectează rapid undele primare ale unui cutremur și transmit instantaneu date către centrele de procesare ale Agenției Meteorologice.

Pe baza acestor informații, computerele estimează aproape imediat dimensiunea și localizarea probabilă a seismului. Dacă sunt îndeplinite criteriile de alertare, avertizările sunt trimise automat către telefoane mobile, posturi de televiziune și numeroase infrastructuri critice.

Sistemul permite inclusiv oprirea automată a trenurilor de mare viteză și avertizarea populației înainte de sosirea undelor seismice secundare, considerate cele mai distructive.

„Este util, dar nu perfect, deoarece oferă avertismente care le permit să oprească trenurile în cazul cutremurelor îndepărtate, dar nu și în cazul cutremurelor chiar sub șine”, a spus Geller.

Acest sistem este considerat unul dintre motivele pentru care Japonia reușește să reducă efectele unor seisme majore, însă au existat și erori. În 2013, Agenția Meteorologică Japoneză și-a cerut scuze după ce a emis din greșeală o avertizare privind un presupus cutremur cu magnitudinea 7,8 în regiunea Kansai, eveniment care nu s-a produs.

Marile cutremure au modelat sistemul japonez de protecție seismică

Experiența acumulată în urma unor dezastre majore a determinat Japonia să își perfecționeze constant metodele de monitorizare și răspuns în caz de cutremur.

Marele cutremur din estul Japoniei, produs la 11 martie 2011, a declanșat tsunamiul devastator care a provocat accidentul nuclear de la Fukushima. Seismul a fost resimțit aproape pe întreg teritoriul țării, cu intensități care au atins nivelul 7 în anumite zone din prefectura Miyagi și peste nivelul 5 inclusiv în unele cartiere din Tokyo.

Datele Agenției Meteorologice Japoneze, disponibile din 1923, arată că intensitatea maximă de nivel 7 a fost înregistrată doar de patru ori: la cutremurul din Kobe din 1995, la cel din Chuetsu din 2004, la marele seism din 2011 și la cutremurul produs săptămâna trecută în Kumamoto.

Potrivit definiției oficiale a JMA, la nivelul 7 este „imposibil să rămâi în picioare”. În astfel de situații, oamenii pot fi „aruncați prin aer”, clădirile din lemn se pot prăbuși, iar inclusiv structurile din beton armat pot suferi avarii majore sau se pot prăbuși.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.