Un fenomen neașteptat din Mediterană schimbă prognoza pentru august. Avertismentul meteorologilor

Europa se îndreaptă spre o lună august cu temperaturi peste valorile obișnuite pentru această perioadă, după mai multe episoade consecutive de caniculă care au afectat numeroase regiuni ale continentului.

Ce se întâmplă deasupra Europei înainte de luna august. Explicația temperaturilor ieșite din comun

Temperaturile au depășit 40°C în ultimele săptămâni în mai multe zone europene, iar valurile de căldură au favorizat izbucnirea unor incendii de vegetație de amploare în Franța și Spania. Sute de mii de persoane au fost evacuate din cauza focarelor care au afectat suprafețe extinse.

Prognozele disponibile indică faptul că temperaturile ridicate ar putea continua și în luna august, iar o revenire rapidă la valori normale este considerată puțin probabilă. Specialiștii urmăresc mai mulți factori care influențează evoluția vremii, de la circulația atmosferică până la temperatura oceanelor.

„Marea Mediterană excepțional de caldă își lasă amprenta asupra uscatului, iar în mai multe locuri aceasta este vizibilă noaptea, nu după-amiaza”, avertizează meteorologii.

Prognozele indică temperaturi ridicate în sudul Europei

Începând cu edițiile de la începutul lunii iulie, actualizările sezoniere înclină toate șansele către un august mai cald decât în mod normal în Europa și sunt de acord că cel mai puternic și mai sigur semnal de căldură se află deasupra Mediteranei și a Europei de Sud-Est, a declarat pentru Euronews Earth Ioanna Vergini, fondatoarea platformei de prognoză meteo WFY24.

Estimările pentru primele zile ale lunii august arată temperaturi nocturne de peste 20°C în orașe precum Napoli, Barcelona, Roma, Valencia, Nisa, Salonic, Split și Atena. Aceste valori sunt încadrate drept nopți tropicale și pot crește riscul de stres termic, mai ales pentru persoanele vulnerabile.

Temperaturile ridicate nu sunt limitate doar la sudul continentului. Oficiul Meteorologic din Marea Britanie avertizează că în august sunt posibile maxime de 35°C, pe fondul intensificării perioadelor de căldură.

„Temperaturile vor fi probabil peste normal și sunt posibile unele perioade de caniculă și valuri de căldură, în special în sud”, arată prognoza meteo pe termen lung.

Cum analizează cercetătorii legătura dintre schimbările climatice și valurile de căldură

Oamenii de știință folosesc studii de atribuire a fenomenelor extreme pentru a evalua influența încălzirii globale asupra evenimentelor precum valurile de căldură sau inundațiile.

Aceste analize nu urmăresc să stabilească dacă schimbările climatice au provocat direct un anumit fenomen meteorologic, deoarece vremea este influențată de numeroși factori naturali și atmosferici. Cercetătorii analizează însă modul în care temperaturile globale mai ridicate au modificat probabilitatea, intensitatea sau durata unui eveniment.

Metoda presupune compararea situației actuale cu un scenariu ipotetic în care schimbările climatice provocate de activitatea umană nu ar fi existat. Specialiștii analizează, de asemenea, dacă un fenomen extrem a devenit mai intens din cauza creșterii concentrației gazelor care rețin căldura în atmosferă.

Cercetătorii au concluzionat că temperaturile maxime din timpul zilei și cele nocturne ar fi fost „practic imposibil de înregistrat în această perioadă a anului” chiar și în 1976. Studiul a indicat că un val de căldură similar produs în urmă cu aproximativ 50 de ani ar fi fost cu 3,5°C mai rece decât cel înregistrat recent.

Fenomenele atmosferice și rolul factorilor naturali

Oamenii de știință au un nivel ridicat de încredere în evaluările privind legătura dintre schimbările climatice și căldura extremă, datorită cantității mari de date disponibile și a progreselor în modelele climatice. „Știința despre modul în care schimbările climatice agravează valurile de căldură este deja stabilită”, a declarat Dr. Theodore Keeping, Colegiul Imperial din Londra.

„Emisiile continue de combustibili fosili sunt direct responsabile pentru perturbările pe care oamenii le experimentează în casele, școlile și locurile lor de muncă”, mai spune dr. Keeping.

„Viteza schimbării este uimitoare. La fiecare câțiva ani, vedem recorduri de căldură doborâte în Europa. Anul acesta, au fost luni consecutive”, a explicat Dr. Keeping.

Pentru alte fenomene meteorologice extreme, precum tornadele sau episoadele de grindină severă, cercetătorii dispun de mai puține date istorice, ceea ce face mai dificilă stabilirea unei legături clare cu schimbările climatice.

Studiile de atribuire sunt folosite și pentru evaluarea efectelor asupra populației. O analiză realizată de Imperial College London, Met Office din Marea Britanie și London School of Hygiene and Tropical Medicine a combinat date meteorologice, modele climatice și cercetări privind mortalitatea în perioadele de caniculă.

Cercetătorii au estimat că temperaturile maxime din timpul zilei au fost cu 3°C până la 4°C mai ridicate decât ar fi fost fără încălzirea globală, contribuind la aproximativ 10.000 de decese suplimentare.

„Căldura extremă doboară recorduri în Europa, iar știința explică foarte clar de ce: schimbările climatice sunt omniprezente, cauzate de dependența lumii de arderea cărbunelui, petrolului și gazelor”, spune Simon Stiell, secretarul executiv al ONU pentru schimbări climatice.

Cupolele de căldură și influența fenomenului El Niño

Multe analize despre episoadele de căldură extremă se concentrează pe mecanismele atmosferice care produc aceste fenomene. În luna mai, agenția meteorologică franceză Météo-France a asociat temperaturile de 40°C cu existența unei „dom termică”. Fenomenul apare atunci când un sistem de presiune ridicată se dezvoltă în atmosfera superioară, determinând coborârea și comprimarea aerului, ceea ce duce la creșterea temperaturilor în apropierea solului.

Aerul cald se extinde și formează o zonă asemănătoare unei cupole care reține căldura. În mod normal, vânturile pot deplasa sistemele de presiune ridicată, însă aceste structuri atmosferice pot deveni aproape staționare atunci când se extind pe suprafețe mari.

Un studiu publicat în 2025 în revista Proceedings of the National Academy of Sciences a arătat că modelele atmosferice care favorizează blocarea fenomenelor extreme, precum cupolele de căldură și inundațiile, s-au apropiat de o triplare față de nivelurile din anii 1950, pe fondul schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Fenomenul El Niño reprezintă un alt factor natural care poate influența temperaturile globale. Acesta apare atunci când apele din estul Oceanului Pacific tropical devin neobișnuit de calde și poate modifica tiparele meteorologice în mai multe regiuni ale lumii.

Majoritatea episoadelor El Niño au crescut temporar temperatura medie globală cu aproximativ 0,2°C. Această influență este mai redusă comparativ cu încălzirea produsă de schimbările climatice provocate de om, care a determinat o creștere a temperaturii globale cu aproximativ 1,3-1,5°C față de nivelurile preindustriale.

Reducerea poluării și explicațiile pentru verile mai fierbinți

După începutul de vară foarte cald în Europa, unele afirmații au asociat valurile de căldură cu scăderea nivelului de poluare atmosferică.

Ipoteza a pornit de la un studiu publicat în revista Geophysical Research Letters, care nu a analizat însă valurile de căldură recente. Reducerea aerosolilor atmosferici poate diminua efectul de răcire produs de particulele care absorb sau reflectă lumina solară.

Profesorul Erich Fischer, specialist în climă la ETH Zurich, a declarat pentru Carbon Brief că este „greșit să se considere acest lucru drept cauza valurilor de căldură din Europa”.

„Valurile de căldură sunt cauzate de sisteme de înaltă presiune și sunt acum mult mai frecvente și mai intense, deoarece se produc într-un climat mult mai cald decât acum 100 de ani, ca urmare a încălzirii induse de gazele cu efect de seră”, adaugă el.

Și continuă: „Lucrarea arată că încălzirea estivală indusă de gazele cu efect de seră a fost mascată temporar de aerosolii poluanți atmosferic. Întreaga amploare a verilor europene devine vizibilă abia acum, pe măsură ce aerosolii poluanți atmosferic au scăzut”.