Petrolul urcă cu peste 5% într-o singură zi. Bursele europene pierd teren. Teama unui blocaj în Strâmtoarea Ormuz alarmează piețele

Petrolul s-a scumpit puternic luni, după ce Iranul a suspendat negocierile indirecte cu Statele Unite și a reluat amenințările privind blocarea Strâmtorii Ormuz. Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu a alimentat temerile privind aprovizionarea globală cu energie și a împins cotațiile cu peste 5%. În același timp, bursele europene au închis pe minus, investitorii reacționând la deteriorarea situației geopolitice din regiune.

Petrolul reacționează la suspendarea negocierilor dintre Iran și SUA

Petrolul a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri din ultimele săptămâni, după ce autoritățile iraniene au anunțat suspendarea negocierilor indirecte cu Statele Unite și au transmis că analizează, împreună cu aliații regionali, blocarea completă a Strâmtorii Ormuz și adoptarea unor măsuri similare pe alte rute maritime strategice.

La ora 22:00, petrolul Brent era tranzacționat la 95,34 dolari pe baril, în creștere cu 4,63%, respectiv 4,22 dolari. În același timp, petrolul american WTI ajungea la 92,57 dolari pe baril, după un avans de 5,96%, echivalentul a 5,21 dolari.

Saltul cotațiilor a venit pe fondul deteriorării climatului de securitate din Orientul Mijlociu. Piețele au reacționat la schimburile recente de atacuri dintre Iran și Statele Unite, dar și la decizia Israelului de a extinde operațiunile militare din Liban împotriva grupării Hezbollah, susținută de Teheran.

Televiziunea de stat iraniană a avertizat că armistițiul convenit la începutul lunii aprilie între Iran și SUA ar putea înceta dacă ofensiva israeliană împotriva Hezbollah va continua.

„Negocierile au început pe fondul unei suspiciuni şi neîncrederi severe, iar schimbul de mesaje are loc în această atmosferă”, a declarat Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe.

Acesta a adăugat că lipsa de încredere, pozițiile contradictorii ale Washingtonului și operațiunile militare israeliene din Liban întârzie procesul diplomatic.

Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul critic pentru aprovizionarea globală cu energie

Analiștii avertizează că prelungirea conflictului riscă să afecteze echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața energetică mondială și să reducă stocurile comerciale disponibile.

„Întrucât titlurile continuă să zboare din Orientul Mijlociu, prețurile petrolului vor rămâne volatile până când vor apărea dovezi mai clare ale progreselor către un acord de pace”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață la IG.

În centrul preocupărilor se află Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate. În prezent, traficul din zonă rămâne sever afectat, iar informațiile privind amplasarea unor mine maritime amplifică incertitudinea.

„Piața este concentrată în prezent pe existența unor progrese concrete sau a unor eșecuri în negocierile dintre SUA și Iran, pe tonul și substanța declarațiilor ambelor părți (în special amenințările Iranului cu privire la Strâmtoarea Ormuz) și pe mișcările fizice ale petrolierelor pe calea navigabilă”, a declarat Tim Waterer, analist șef de piață la KCM Trade.

Companiile de transport maritim susțin că revenirea la un trafic comercial normal depinde de includerea unor garanții solide privind libertatea de navigație în orice eventual acord de pace care ar putea fi negociat în regiune.

Pe de altă parte, există și factori care limitează potențialul de creștere al cotațiilor. Datele economice slabe din China continuă să ridice semne de întrebare privind ritmul cererii globale de energie. Într-o analiză recentă, Goldman Sachs a avertizat că încetinirea cererii din China și Europa reprezintă un risc important pentru evoluția pieței în a doua jumătate a anului, chiar dacă eventualele perturbări suplimentare ale aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea susține noi creșteri de preț.

Rusia și Kazahstanul încearcă să stabilizeze producția și aprovizionarea

Pe fondul volatilității accentuate a pieței energetice, autoritățile ruse analizează măsuri pentru protejarea pieței interne de combustibili.

Printre variantele discutate se numără majorarea importurilor din Belarus și introducerea unei interdicții temporare asupra exporturilor de benzină, în încercarea de a evita eventuale dezechilibre pe piața internă.

În paralel, Kazahstanul a anunțat că și-a readus producția de petrol la nivelurile anterioare după rezolvarea problemelor apărute la zăcământul Tengiz, cel mai mare câmp petrolier al țării.

Bursele europene au închis în scădere după avansul petrolului

Creșterea prețurilor la energie și deteriorarea negocierilor dintre Washington și Teheran au afectat sentimentul investitorilor pe piețele financiare europene.

Indicele paneuropean STOXX Europe 600 a închis ședința de luni în scădere cu 0,76%. La nivelul principalelor burse, DAX din Germania a pierdut 0,40%, CAC 40 din Franța a coborât cu 0,45%, iar FTSE 100 din Marea Britanie a închis cu un declin de 0,68%.

Presiunea asupra piețelor s-a accentuat după informațiile potrivit cărora Iranul a întrerupt schimbul de mesaje cu Washingtonul prin intermediari și ia în calcul blocarea completă a Strâmtorii Ormuz.

În acest context, petrolul a urcat cu peste 6% pe parcursul ședinței, investitorii evaluând riscul unor noi perturbări ale aprovizionării globale cu energie. Situația a fost amplificată și de extinderea operațiunilor militare israeliene în Liban.

În timp ce majoritatea sectoarelor europene au fost afectate de climatul de incertitudine, companiile din tehnologie au avut o evoluție pozitivă. Sectorul a fost susținut de anunțul SoftBank privind investiții de 45 de miliarde de euro în infrastructură pentru inteligență artificială în Franța în următorii cinci ani. Indicele tehnologic european a avansat cu 1,4%, atingând cel mai ridicat nivel din septembrie 2020.

O evoluție distinctă a avut și compania aeriană easyJet. Acțiunile operatorului britanic au urcat cu aproximativ 10% după informațiile privind o posibilă ofertă de preluare din partea firmei americane de investiții Castlelake. Reprezentanții companiei au precizat că nu au primit o propunere oficială, însă ar analiza orice ofertă care va fi formulată.

În Asia, piața sud-coreeană și-a continuat avansul, susținută de sectorul tehnologic. Indicele KOSPI a câștigat 3,7%, în timp ce acțiunile Samsung Electronics au urcat cu peste 10%, atingând un nivel record.

Pe Wall Street, evoluțiile au fost mixte. Indicele S&P 500 a înregistrat un avans modest, Nasdaq Composite a rămas pe plus, iar Dow Jones Industrial Average a fluctuat în jurul nivelului de închidere din ședința precedentă.

 Exporturile de petrol ale SUA ating un nivel record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu

Exporturile de petrol brut ale Statelor Unite au urcat în luna mai la un maxim istoric de 5,6 milioane de barili pe zi, pe fondul perturbărilor provocate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran asupra fluxurilor globale de aprovizionare cu energie. Potrivit datelor furnizate de companiile specializate în monitorizarea transporturilor maritime, volumele exportate au depășit recordul anterior de 5,2 milioane de barili pe zi consemnat în aprilie.

Creșterea a fost alimentată de dificultățile întâmpinate de rafinăriile din Asia și Europa în aprovizionarea prin rutele tradiționale, după afectarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Coridorul maritim este esențial pentru comerțul global cu energie, prin acesta tranzitând aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate comercializate la nivel mondial.

Un alt factor care a stimulat cererea externă a fost diferența semnificativă de preț dintre petrolul american WTI și referința internațională Brent. În luna martie, discountul WTI a ajuns la 20,69 dolari pe baril față de Brent, cel mai mare decalaj din ultimii 13 ani, ceea ce a făcut ca petrolul american să devină mult mai atractiv pentru cumpărătorii din afara SUA.

Asia și Europa au înregistrat niveluri record ale importurilor de petrol american în luna mai. Statele asiatice au cumpărat aproximativ 2,45 milioane de barili pe zi, în timp ce importurile europene au ajuns la 2,4 milioane de barili pe zi. Japonia a fost principalul cumpărător din regiune, cu importuri de 808.000 de barili pe zi, în creștere cu 32% față de luna precedentă. În Europa, Italia a atins un nivel record de 335.000 de barili pe zi, alături de Bulgaria, Croația, Turcia și Grecia, care s-au numărat printre cei mai importanți clienți ai exportatorilor americani.

Aproximativ 283.000 de barili pe zi, echivalentul a circa 5% din exporturile americane din mai, au provenit din Rezerva Strategică de Petrol a Statelor Unite. Volumele au fost eliberate în cadrul programului guvernamental care vizează limitarea creșterii prețurilor la energie și stabilizarea pieței.

Analiștii consideră însă că această evoluție ar putea fi temporară. Pe măsură ce tensiunile privind aprovizionarea globală se reduc și diferența de preț dintre WTI și Brent se restrânge, avantajul competitiv al exporturilor americane începe să se diminueze.

Estimările companiei Energy Aspects indică o scădere a exporturilor SUA la aproximativ 4,9 milioane de barili pe zi în iunie și la 4,6 milioane de barili pe zi în iulie. În paralel, nivelul redus al stocurilor interne încurajează producătorii să păstreze o parte mai mare din producție pe piața americană.

Primele semne ale acestei schimbări sunt deja vizibile în evoluția prețurilor. Petrolul WTI Midland era cotat vineri la o primă de numai 1,15 dolari față de WTI, comparativ cu 7,75 dolari în aprilie. În cazul sortimentului Mars, prima a coborât la 1,50 dolari pe baril, de la 17,50 dolari în urmă cu doar două luni.