România, între afaceri inovatoare și vulnerabilități sociale. Doar 9,3% dintre firme produc un sfert din cifra de afaceri totală

Întreprinderile inovatoare reprezintă puțin peste 9% din totalul firmelor din România, însă generează aproximativ un sfert din cifra de afaceri raportată la nivelul mediului de afaceri. Datele Institutului Național de Statistică arată că impactul economic al companiilor care introduc produse, servicii sau procese noi este mult mai mare decât ponderea lor numerică. În același timp, cele mai recente statistici europene plasează România în fruntea clasamentului privind persoanele care nu își permit o vacanță de o săptămână și între statele cu cele mai multe posturi de judecător raportate la populație.

Întreprinderile inovatoare reprezintă 9,3% din mediul de afaceri

În perioada 2022-2024, ponderea întreprinderilor inovatoare din România a ajuns la 9,3% din totalul companiilor analizate, în creștere cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu intervalul 2020-2022, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică la 31 iulie 2026.

Deși reprezintă mai puțin de o zecime din totalul întreprinderilor, firmele inovatoare au o contribuție economică semnificativă. În 2024, acestea au realizat 25,2% din cifra de afaceri totală a companiilor cuprinse în cercetarea statistică.

Analiza INS a vizat 26.572 de întreprinderi, dintre care 2.472 au desfășurat activități inovatoare. Dintre acestea, 2.387 au fost considerate inovatori de succes, deoarece au introdus cel puțin o inovație de produs sau de proces de afaceri.

Datele arată că inovarea rămâne concentrată într-un număr relativ redus de firme, dar capacitatea acestora de a genera venituri și locuri de muncă este considerabilă. Aproximativ unul din cinci salariați din companiile analizate a lucrat într-o întreprindere inovatoare.

Firmele din servicii, mai inovatoare decât cele din industrie

Întreprinderile din sectorul serviciilor au înregistrat o pondere a inovării de 9,5%, ușor peste nivelul de 9% consemnat în industrie.

În cadrul sectorului industrial, industria prelucrătoare concentrează cea mai mare parte a firmelor inovatoare. Aceasta deține o pondere de 89,8% din totalul întreprinderilor inovatoare din industrie.

Celelalte activități industriale au ponderi semnificativ mai reduse. Distribuția apei, serviciile de salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare reprezintă 5,9%, industria extractivă deține 3%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat însumează 1,3%.

În sectorul serviciilor, comerțul cu ridicata deține cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor inovatoare, de 38,1%. Urmează transportul și depozitarea, cu 32,8%, informațiile și comunicațiile, cu 13,6%, activitățile profesionale, științifice și tehnice, cu 11,3%, precum și intermedierile financiare și asigurările, cu 4,2%.

Cercetarea-dezvoltarea și industria farmaceutică, în fruntea inovării

Raportat la numărul total de întreprinderi din fiecare domeniu, cele mai inovatoare activități economice au fost cele de cercetare-dezvoltare. În acest sector, 57% dintre firme au desfășurat activități inovatoare în perioada 2022-2024.

Un nivel ridicat a fost înregistrat și în domeniul asigurărilor, reasigurărilor și fondurilor de pensii, cu excepția sistemului public de asigurări sociale. În această categorie, 35,2% dintre întreprinderi au fost inovatoare.

Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice s-a situat pe poziția următoare, cu o pondere de 33,5%.

Capacitatea de inovare crește odată cu dimensiunea companiei. Întreprinderile mari au avut o rată de inovare de 22,7%, cele mijlocii de 12,4%, iar cele mici de 7,8%. Aceeași ordine a fost observată atât în industrie, cât și în servicii.

Firmele inovatoare au realizat afaceri de aproape 379 de miliarde de lei

În 2024, cifra de afaceri a întreprinderilor inovatoare a ajuns la 378,752 miliarde de lei, calculată în prețuri curente. Valoarea reprezintă 25,2% din cifra de afaceri totală a întreprinderilor analizate.

Firmele care au introdus exclusiv inovații ale proceselor de afaceri au generat 6,6% din cifra de afaceri totală. Întreprinderile care au implementat numai inovații de produs au avut o contribuție de 5%.

Cea mai importantă pondere a fost înregistrată de companiile care au introdus atât produse noi, cât și procese de afaceri inovatoare. Acestea au realizat 12,4% din cifra de afaceri totală.

În privința forței de muncă, 19% dintre salariații întreprinderilor și-au desfășurat activitatea în firme inovatoare. Dintre aceștia, 4,9% lucrau în întreprinderi inovatoare numai de produse, 3,5% în firme inovatoare exclusiv prin procese de afaceri, iar 9,2% în companii care au introdus ambele tipuri de inovații.

Puține firme inovatoare au beneficiat de finanțare publică

În perioada analizată, 11,9% dintre întreprinderile inovatoare au utilizat cel puțin o formă de finanțare publică pentru susținerea activităților de inovare.

Finanțarea primită de la Guvern a fost utilizată de 7,1% dintre aceste companii. Fondurile provenite de la autoritățile locale sau regionale au ajuns la 3% dintre întreprinderile inovatoare, iar finanțările europene au fost accesate de 7%.

Distribuția regională evidențiază diferențe considerabile. Regiunea București-Ilfov a avut cea mai mare pondere a întreprinderilor inovatoare în totalul firmelor din regiune, de 16,7%.

Pe locul următor s-a situat regiunea Centru, cu 14,3%. La polul opus, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Sud-Vest Oltenia, cu numai 1,8%, și în regiunea Vest, cu 3,7%.

Populația Uniunii Europene a crescut pentru al cincilea an consecutiv

La 1 ianuarie 2026, populația Uniunii Europene era estimată la 452 de milioane de locuitori, cu aproximativ 706.000 mai mulți decât la începutul anului precedent.

Potrivit datelor publicate de Eurostat la 10 iulie 2026, acesta a fost al cincilea an consecutiv în care populația blocului comunitar a crescut, după scăderea înregistrată în 2021, în perioada pandemiei de COVID-19.

Începând din 2012, sporul natural negativ, determinat de numărul mai mare al deceselor în raport cu nașterile, a fost compensat de migrația netă pozitivă.

Populația UE era la începutul anului 2026 cu opt milioane de persoane mai mare decât în 2016 și cu 16 milioane peste nivelul din 2006.

Pe termen lung, numărul locuitorilor Uniunii a crescut cu 97,5 milioane între 1960 și 2026, de la 354,5 milioane la 452 de milioane. Ritmul de creștere a încetinit însă puternic. În anii 1960, populația creștea în medie cu trei milioane de persoane anual, în timp ce în anii 2010 avansul mediu a fost de aproximativ 600.000 de persoane pe an.

Cinci state concentrează două treimi din populația UE

Germania rămâne cel mai populat stat membru, cu 83,5 milioane de locuitori. La polul opus se află Malta, cu aproximativ 600.000 de persoane.

Primele cinci state ca populație concentrează aproximativ două treimi din totalul locuitorilor Uniunii Europene. Germania reprezintă 18,5% din populația blocului comunitar, Franța 15,3%, Italia 13%, Spania 11%, iar Polonia 8%.

Între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2026, populația a crescut în 16 state membre. Cele mai mari rate de creștere au fost raportate în Malta, Cipru și Luxemburg.

Malta a avut o rată brută a schimbării totale a populației de 24,1 la 1.000 de locuitori, Cipru de 13,7, iar Luxemburg de 13,1.

Cele mai accentuate scăderi au fost consemnate în Letonia, cu minus 8,3 la 1.000 de locuitori, și în Estonia, cu minus 6,8.

România, între statele cu cei mai mulți judecători la 100.000 de locuitori

”Cât de mulți judecători are UE?” este titlul analizei publicate de Eurostat la 17 iulie 2026, cu ocazia Zilei Justiției Penale Internaționale.

În 2024, Uniunea Europeană avea, în medie, 15,7 judecători profesioniști la 100.000 de locuitori. Nivelul este mai mic decât cel din 2014, când media ajungea la 17,7 judecători.

Croația a avut cea mai ridicată rată din UE, cu 43,3 judecători la 100.000 de locuitori. Slovenia s-a situat pe poziția a doua, cu 40,2.

Au urmat Luxemburg, cu 36 de judecători la 100.000 de locuitori, Bulgaria, cu 35,4, și România, cu 35,3.

La capătul opus al clasamentului s-a aflat Irlanda, cu numai 3,6 judecători la 100.000 de locuitori. Austria a raportat 4,3, Spania 6,2, Cehia 6,7, iar Italia 7,9.

Decesele provocate de hepatita virală s-au redus la jumătate

‘Decesele cauzate de hepatita virală în UE s-au înjumătățit într-un deceniu’, conform statisticilor Eurostat publicate la 28 iulie 2026.

În anul 2023, în Uniunea Europeană au fost înregistrate 3.172 de decese provocate de hepatita virală, cel mai mic număr consemnat de la începutul colectării datelor, în 2011.

Numărul deceselor a scăzut cu 9,3% față de 2022, când fuseseră raportate 3.499 de cazuri, și cu 53,7% comparativ cu 2013, când au fost înregistrate 6.856 de decese.

Bărbații au reprezentat 58,3% dintre persoanele care au murit din cauza hepatitei virale. Datele arată că afecțiunea a avut un impact important atât asupra persoanelor în vârstă, cât și asupra populației apte de muncă.

Persoanele cu vârsta sub 65 de ani au reprezentat 35,7% dintre decesele asociate hepatitei, în timp ce, pentru totalul deceselor indiferent de cauză, ponderea persoanelor din această categorie de vârstă a fost de 14,8%.

La nivelul UE, rata mortalității provocate de hepatita virală a fost de 0,64 decese la 100.000 de locuitori.

Italia a avut cea mai ridicată rată standardizată, de 1,62 decese la 100.000 de locuitori. Au urmat Letonia, cu 1,54, și Austria, cu 1,02.

Luxemburg nu a raportat niciun deces provocat de hepatită în 2023, în timp ce Finlanda a avut o rată de 0,07, iar Slovenia de 0,13.

București-Ilfov, între regiunile cu o mortalitate mai ridicată

La nivel regional, 15 regiuni europene au înregistrat cel puțin 1,5 decese provocate de hepatita virală la 100.000 de locuitori.

Zece dintre aceste regiuni se află în Italia, două în Franța, iar câte una în Austria, Letonia și România. În cazul României, regiunea menționată în statisticile Eurostat este București-Ilfov.

Cele mai ridicate rate au fost raportate în regiunile franceze ultraperiferice Mayotte și Guyana, cu 4,86 și, respectiv, 2,80 decese la 100.000 de locuitori.

Au urmat regiunile italiene Campania, cu 2,65, Puglia, cu 2,58, și Sardinia, cu 2,48.

România are cea mai mare pondere a persoanelor care nu își permit o vacanță

O altă statistică Eurostat evidențiază diferențele majore de nivel de trai dintre statele membre. În 2025, 27,5% dintre locuitorii Uniunii Europene cu vârsta de cel puțin 16 ani nu și-au permis o săptămână de vacanță anuală departe de casă.

Ponderea a crescut cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu 2024. Cu toate acestea, nivelul este cu 7,7 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în 2015.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană, cu 61,4% dintre locuitori aflați în imposibilitatea de a suporta costurile unei vacanțe de o săptămână.

Pe poziția următoare se află Grecia, cu 46,6%. Bulgaria și Ungaria au înregistrat fiecare o pondere de 39,1%.

Cele mai reduse valori au fost raportate în Luxemburg, unde 10,6% dintre locuitori nu își puteau permite o săptămână de vacanță, Suedia, cu 12,4%, și Țările de Jos, cu 12,8%.

Datele arată că, deși România are întreprinderi inovatoare capabile să genereze o parte importantă din cifra de afaceri a economiei, beneficiile dezvoltării economice nu sunt distribuite uniform, iar o mare parte a populației continuă să se confrunte cu dificultăți financiare care limitează inclusiv accesul la concedii și activități de recreere.

Pot să-ți fac separat și titluri click, cu accent fie pe firmele inovatoare, fie pe procentul de 61,4% privind vacanțele.